Alegeri parțiale în București cu miză națională. Cine ar deconta un eventual eșec pentru partidele aflate la guvernare?

Cătălin Drulă (USR), Daniel Băluță (PSD), Ciprian Ciucu (PNL) sau un alt candidat va fi noul primar al Bucureștiului.

Pe scurt

  • Partidele au început să nominalizeze oficial candidații pentru alegerile parțiale pentru Primăria Generală a Municipiului București, care vor avea loc pe 7 decembrie.
  • Principalele partide de guvernare – PSD, PNL și USR – vor avea candidați proprii pentru a obține postul lăsat liber de alegerea ca președinte a lui Nicușor Dan.
  • În spațiul public au fost vehiculate mai multe nume din afara cercului guvernamental. Deocamdată, AUR nu și-a anunțat candidatul.

La șapte luni de la alegerea lui Nicușor Dan ca președinte al României, aflat la momentul alegerilor din mai în funcția de primar general proaspăt reales al Capitalei, bucureștenii vor vota, pe 7 decembrie, pentru un nou primar.

Partidele din coaliția de guvernare au început să-și anunțe oficial candidații la alegerile parțiale pentru Primăria Municipiului București.

Daniel Băluță, primarul sectorului 4 și cel considerat favorit de politologi și sondaje, a obținut marți validarea din partea Partidului Social Democrat (PSD), după un vot „în unanimitate” din partea Consiliului Politic Național al partidului.

Cu o zi înainte, Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6, a anunțat că el va fi candidatul oficial al Partidului Național LIberal (PNL). Ar fi câștigat detașat cursa internă în fața lui Stelian Bujduveanu, primarul interimar al Capitalei.

În această săptămână, Uniunea Salvați România (USR) ar urma să valideze candidatura lui Cătălin Drulă pentru alegerile din decembrie.

Validarea internă a partidelor va avea loc până pe 12 noiembrie, zi în care începe depunerea candidaturilor – o etapă care va dura cinci zile.

Îți mai recomandăm Cine și-a anunțat până acum intenția de a candida la alegerile din 7 decembrie pentru Primăria Capitalei

Alegerile parțiale din 7 decembrie sunt marcate de tensiunile din coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR cu privire la reforma pensiilor speciale a magistraților, respinsă recent de Curtea Constituțională.

Premierul Ilie Bolojan, președintele PNL, a spus că va continua să lucreze la un nou proiect.

Pe de altă parte, Sorin Grindeanu, președintele PSD și al Camerei Deputaților, a inițiat „o consultare în vederea elaborării rapide a unui proiect de lege privind pensiile magistraților care să răspundă cu adevărat așteptărilor românilor”, după o întâlnire neanunțată anterior pe care a avut-o vineri cu șefii din Justiție.

În plus, marți după-amiază, propunerea PSD de formare a unui grup de lucru pentru pensiile magistraţilor nu a fost acceptată în coaliţie, au precizat surse politice pentru News.ro.

Există, așadar, riscul ca tensiunile să crească sau chiar să apară noi motive de zâzanie în coaliție până în ziua votului, motiv pentru care președintele Nicușor Dan și-a exprimat marți speranța că alianța de guvernare nu se va destrăma în viitorul apropiat.

„Eu sper să nu și cred că nu în momentul acesta. Cel puțin pe un interval pe care îl vedem de câteva luni, de acum încolo”, a afirmat marți Nicușor Dan într-un interviu pentru Cotidianul.

Cine va deconta eșecul în partide?

„Există, în legătură cu aceste alegeri, mișcări de plăci tectonice în toate partidele”, spune profesorul de științe politice Sergiu Mișcoiu, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

Cel mai mare risc politic este pentru premierul Ilie Bolojan, care a ridicat miza proiectului de reformă a pensiilor magistraților, lăsând în trecut să se înțeleagă că ar putea demisiona dacă el nu va fi adoptat.

Un eventual eșec al lui Ciprian Ciucu, pe care Bolojan îl susține în PNL, ar putea șubrezi și mai mult poziția sa.

Prof. dr. Sergiu Mişcoiu, politolog şi profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, director al Centrului de Cooperări Internaţionale al UBB.

„Există în PNL o grupare care a strâns rândurile și, după triumful domnului Bolojan, care s-a impus datorită percepției pozitive în opinia publică inițială, acum este tentată să îl contreze, folosind și faptul că popularitatea sa s-a erodat ca urma a condițiilor legate de programele de austeritate inevitabile implementate de Guvern”, spune politologul Sergiu Mișcoiu.

„Iar alegerile sigur că ar reprezenta pentru domnul Bolojan, în cazul în care Ciprian Ciucu le-ar pierde, un pas înapoi.”

O eventuală victorie a lui Ciucu i-ar conveni pe moment lui Ilie Bolojan și i-ar întări poziția inclusiv în interiorul partidului.

Însă numai dacă „domnul Bolojan nu ar emite vreodată pretenții pentru alte funcții, adică să țintească, de exemplu, funcția prezidențială. Pe când domnul Ciucu, ajuns în această funcție, ar putea să aibă asemenea gânduri”, spune Sergiu Mișcoiu.

În ceea ce privește USR, o eventuală victorie a lui Cătălin Drulă ar amenința în viitor poziția lui Dominic Fritz, ales președinte al partidului la congresul din iunie.

„Domnul Drulă, dacă ar câștiga aceste alegeri, ar fi un nou oponent posibil al domnului Fritz sau ar putea să aibă o legitimitate mult mai crescută în USR decât a avut până acum.”

În cazul Partidului Social Democrat, politologul vede mai puține complicații, asta deoarece Daniel Băluță reprezintă o șansă pentru social-democrați să se întoarcă la Primăria Capitalei după ce Gabriela Firea a pierdut alegerile din 2020.

„A existat un fel de compromis în jurul domnului Băluță. Un compromis tutelat de Sorin Grindeanu, care dorește cu orice preț să arate că partidul este foarte unit.”

„Toate grupările, indiferent de proveniența acestora și atitudinile lor din trecut pot fi conciliate în interiorul partidului. Un fel de atitudine asemănătoare cu cea a lui Liviu Dragnea sau a lui Ion Iliescu.”

Îți mai recomandăm Alegeri pe 7 decembrie pentru Primăria Capitalei, CJ Buzău și 12 localități din țară. Pe 22 noiembrie începe campania electorală

Pentru politologul Gheorghe Ilie Fârte, de la Universitatea Al.I. Cuza din Iaşi, candidatul PSD are cele mai mari șanse să devină succesorul lui Nicușor Dan la primăria generală a Bucureștiului.

El spune că Daniel Băluță va fi într-o poziție mai bună decât a fost Gabriela Firea la alegerile de anul trecut, când candidata PSD s-a clasat pe locul al doilea, însă a obținut doar 22% din voturi – mai puțin de jumătate față de cele aproape 48% ale lui Nicușor Dan.

„Alegerile vor fi după congres, după alegerea noii conduceri, asta va însemna că PSD-ul unit va sprijini candidatura lui Daniel Băluță”, argumentează politologul.

„La congresul de pe 7 noiembrie, PSD își va asuma mai hotărât poziția de stângă conservatoare, intervenționist-economică, plus conservatorism social. Evident, va intra un pic în coliziune cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), fiindcă acesta este și profilul AUR. Însă, spre deosebire de AUR, PSD are alura de partid guvernamental și va avea de câștigat”, mai spune politologul Gheorghe Ilie Fârte.

În tabăra liberalilor, politologul spune că „Ilie Bolojan pare să se fi detașat de PNL”, iar partidul pare în acest moment că este „orfan” și „lăsat de izbeliște”, în timp ce premierul este actorul principal.

„Și nu cred că va avea avantaje Ciprian Ciucu nici din partea lui Ilie Bolojan, care poartă niște ponoase pentru măsurile de redresare fiscal-bugetară. PNL-ul pare destul de anchilozat, nu are vlagă, nu se implică în sfera publică ca partid.”

În cazul unei înfrângeri pentru Ciucu la Primăria București, politologul nu vede neapărat o plecare din funcție a premierului Bolojan.

„Ilie Bolojan va rămâne în fruntea guvernului atât timp cât PSD-ului îi va conveni din punct de vedere practic. Va fi lăsat probabil să își treacă în cont toate pasivele, toate consecințele măsurilor impopulare, urmând să se refacă o altă coaliție sau cu un premier PSD după ce vor fi contabilizate toate bilele negre în dreptul prim-ministrului Ilie Bolojan.”

Fârte mai spune că se așteaptă ca USR să obțină un rezultat sub reprezentarea pe care o are în guvern.

„Dacă scorul lui Cătălin Drulă va fi slab, USR-ul va înregistra un șoc, va avea loc un recul și posibil ca în noua coaliție vocea lor să nu mai fie atât de puternică, să fie mai puternică vocea PSD”, spune el.

Îți mai recomandăm Curtea Constituțională întoarce legea pensiilor magistraților și trimite o undă de șoc la Guvern. Premierul Bolojan spune că va continua

Pentru bucureșteni, 7 decembrie va fi a șasea duminică în care merg la vot în decurs de un an și jumătate.

Au fost până acum alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024, turul întâi al prezidențialelor anulate din 24 noiembrie 2024, parlamentarele din 1 decembrie și alegerile prezidențiale reluate din 4 mai, respectiv 18 mai 2025.

La alegerile din iunie 2024, Nicușor Dan a câștigat detașat al doilea mandat, după ce a obținut 47,94%% din voturi ca independent.

Anul trecut, Nicușor Dan a propus și un referendum privind colectarea banilor din impozite și taxe locale din București la nivelul PMB și împărțirea acestora la sectoare. Acesta a fost agreat de bucureșteni la urne.

Proiectul este susținut acum de Cătălin Drulă, care a acuzat luni PSD, PNL și AUR că au respins în Biroul permanent al Senatului procedura de urgență pe inițiativa sa legislativă de implementare a referendumului propus de Nicușor Dan.

„Sistemul actual de alcătuire a bugetului înseamnă că guvernul central decide să dea grosul banilor la sectoare și la Ilfov, secătuind bugetul Capitalei de resursele de dezvoltare necesare marilor proiecte”, a explicat el miza acestui proiect.

Poate Nicușor Dan să influențeze alegerile din București?

Într-un interviu publicat marți, președintele Nicușor Dan a evitat să spună dacă Drulă este favoritul său în alegerile din 7 decembrie.

„Bineînțeles, ca orice locuitor al Bucureștiului am niște preferințe, numai că, având poziția de președinte, prefer să nu le spun”, a răspuns el.

Întrebat despre fotografia publicată de Cătălin Drulă în vara acestui an, Nicușor Dan a spus că a fost o vizită care a avut loc „două etaje mai sus” și în care candidatul USR i-a arătat „niște proiecte de transport public în care și eu cred și am făcut o poză”.

„Deocamdată nu l-am văzut pe aici”, a răspuns președintele atunci când a fost întrebat dacă Ciprian Ciucu l-a vizitat la Cotroceni.

„Pe domnul Băluță l-am văzut chiar aici, în delegația PSD-ului, la una dintre consultări, el fiind, dacă nu mă înșel, prim-vicepreședinte al PSD”, a adăugat el.

Gheorghe Ilie Fârte consideră că Nicușor Dan nu poate influența prea mult opțiunile bucureștenilor la alegerile parțiale în așa fel încât candidatul USR să fie ales primar general.

„Nu are carismă, nici rezultate spectaculoase nu are. Are doar acea mișcare cu ranga”, a menționat politologul.

Este un episod care a avut loc în 2021, când Cătălin Drulă, ca ministru al Transporturilor, a folosit o rangă pentru a destructura un spațiu comercial amplasat ilegal la metroul din București.

„Cred că și președintele Dan este în recul de popularitate și nu cred că un endorsement, un gir din partea domniei sale chiar oferă avantaje. Pentru anumite segmente de electorat ar fi dezavantajos ca președintele să-și exprime clar susținerea pentru candidatul USR, Cătălin Drulă”, a completat politologul.

Va exista un candidat-surpriză?

Profesorul de științe politice Sergiu Mișcoiu nu vede posibilă apariția unui candidat surpriză la alegerile parțiale din București, așa cum s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din decembrie 2024

„Deocamdată nu există un profil clar în acest sens și e greu de crezut că mai este timpul necesar pentru asta.”

El a vorbit în schimb despre „mișcarea din jurul Ancăi Alexandrescu”, care ar putea profita de „fărâmițarea voturilor în coaliția de guvernare și, prin mișcări care ar putea să favorizeze un candidat de acest tip, nu este total exclusă o dinamică care să-i fie favorabilă”.

Însă, dacă fostul primar al sectoarelor 4 și 5 Cristian Popescu Piedone și-ar depune candidatura, atunci el ar putea rupe din baza de votanți a realizatoarei TV care a crescut în popularitate acuzând, alături de Călin Georgescu, anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut.

„Dacă merge până la capăt această candatură, ar fi într-adevăr o lovitură pentru pentru ea.”

Piedone a candidat și la alegerile locale de anul trecut, când a obținut 15,14% din voturi.

„Dar dacă [Cristian Popescu Piedone] nu merge până la capăt sau dacă există un fel de blat între cei doi, doamna Alexandrescu are anumite șanse, nu trebuie să le subestimăm”, spune politologul.

„La o fărâmițare a voturilor [celorlalți candidați], cu un 20 și puțin la sută poți să fii ales – un sistem extrem de puțin echitabil și responsiv față de nevoile electoratului și voința cetățenilor.”

„Acesta este sistemul pe care l-a instalat larga coaliție PSD-PNL pentru a-și bloca posturile”, a completat Sergiu Mișcoiu, care nu vede o întoarcere la două tururi în cazul alegerilor locale chiar și în ciuda unui astfel de eșec din partea PSD și PNL.

Calendarul alegerilor parțiale din 2025

Guvernul a stabilit că pe data de 7 decembrie 2025 vor avea loc alegeri parțiale pentru postul de primar general al municipiului București, pentru funcția de președinte al Consiliului Judeţean Buzău şi pentru primăriile din 12 localităţi.

Postul de primar general al Capitalei a fost vacantat după ce primarul general Nicușor Dan s-a înscris în cursa pentru prezidențiale și a câștigat alegerile pentru Președinția României în luna mai 2025. Locul său este ocupat interimar de viceprimarul (PNL) Stelian Bujduveanu.

Perioada electorală va începe pe 2 noiembrie, când intră în vigoare Hotărârea de Guvern referitoare la alegeri.

  • 11 noiembrie 2025 - începe perioada de depunere a candidaturilor pentru funcția de primar în cele 12 localități;
  • 12 noiembrie - începe depunerea candidaturilor pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău și pentru funcția de primar general al municipiului București;
  • în maximum cinci zile de la data înființării BEC comunale și orășenești în județele în care se organizează alegeri parțiale, dar nu mai târziu de 15 noiembrie 2025, se înregistrează alianțele electorale;
  • în maximum cinci zile de la data înființării BEC Buzău și BEC București, dar nu mai târziu de 16 noiembrie 2025, se vor înregistra alianțele electorale;
  • cu cel mult 20 de zile înainte de data alegerilor, dar nu mai târziu de 17 noiembrie, se încheie perioada de depunere a tuturor candidaturilor;
  • pe data de 22 noiembrie, cu 15 zile înainte de desfășurarea alegerilor, începe campania electorală;
  • cu cel mult cinci zile înainte de data alegerilor, 2 decembrie 2025, se vor tipări buletinele de vot;
  • sâmbătă, 6 decembrie, ora 7:00, în preziua alegerilor, se va încheia campania electorală.

Votarea la alegerile locale parțiale din 7 decembrie va începe la ora 7:00 și se va încheia la ora 21:00.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.