A început campania electorală pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova

Campania electorală, care va dura până pe 26 septembrie, se desfășoară după reguli mai stricte decât până acum. Până la mijlocul lunii iulie, doar 25 din cele peste 66 de formațiuni politice înregistrate la Agenția Servicii Publice (ASP) au primit undă verde să candideze la alegerile generale din Republica Moldova.

Printre cei respinși inițial, de Comisia Electorală Centrală (CEC), se află și Partidul Moldova Mare, condus de Victoria Furtună (inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene). Formațiunea a contestat în instanță decizia și a reușit să obțină câștig de cauză la Curtea de Apel. Procesul continuă la Curtea Supremă de Justiție.

Un alt caz blocat inițial este al Partidului Democrat Modern din Moldova (PDMM), fondat de Vladimir Cebotari (sancționat recent de guvernul moldovean pentru afiliere cu oligarhul Vladimir Plahotniuc). ASP a exclus temporar PDMM din lista formațiunilor politice cu drept de a participa în cursa electorală, iar CEC a respins înregistrarea acestuia. Partidul a anunțat că va ataca decizie în Justiție.

Încă își mai caută dreptatea în instanță și Partidul Liberal Democrat al fostului premier Vlad Filat, Partidul pentru Oameni, Natură și Animale (PONA), Mișcarea Profesioniștilor Speranța-Nadejda și independenta Dina Carpinschi.

Îndemn la responsabilitate

La debutul campaniei, vineri, 29 august, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat cetățenii și concurenții electorali „să-și înțeleagă responsabilitatea” și „să acționeze strict în interes național”. Lidera de la Chișinău s-a referit la referendumul din 2024 când în Constituție, a fost introdus obiectivul Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană.

Șefa statului a îndemnat cetățenii într-un mesaj postat pe contul său de Facebook să sesizeze autorităților cazurile de corupție electorală și să fie atenți la eventuale acțiuni de dezinformare. Ea a precizat că Moldova este afectată de acțiuni „murdare" de destabilizare.

Invitat vineri, 29 august, la Euronews România, liderul Partidului Acțiunie și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a declarat că dacă din septembrie, în Republica Moldova „nu va fi o majoritate pro-europeană în Parlament, toate procesele (n.r. de aderare la UE) se vor pune pe pauză. Să nu ne facem iluzii că Bruxelles-ul va putea fi manipulat”, a spus Grosu.

El a reamintit la Euronews că Republica Moldova are pe teritoriul său, Transnistria, un conflict înghețat „Imaginați-vă un scenariu foarte prost pentru noi, în cazul în care în Parlament vine o majoritate pro-rusă. Asta ar însemna direct, folosirea acestui teritoriu de către Rusia, cu acordul tacit al grupărilor pro-ruse, pentru rotația militarilor”, a avertizat președintele Parlamentului de la Chișinău.

Printre formațiunile care au început imediat campania electorală se află candidații blocului electoral „Alternativa”. Acesta reunește Mișcarea Alternativa Națională a primarului Chșinăului, Ion Ceban, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, al ex-premierului Ion Chicu, Congresul Civic, condus de fostul consilier prezidențial și deputat comunist Mark Tcaciuk, și echipa ex-candidatului la prezidențialele din 2024 (sprijinit atunci de socialiști), fostul procuror general Alexandr Stoianoglo.

Stoianoglo este fostul contracandidat al președintei Maia Sandu la alegerile prezidențiale de anul trecut.

Întrebat de jurnaliști de la Chișinău despre cum văd politica externă a Moldovei în următorii patru ani, unul din liderii blocului, Alexandr Stoianoglo, a promis „relații pragmatice” cu toate țările europene, precum și cu Rusia, fără a intra în detalii.

În discursul de lansare, Ion Ceban (care a primit pe 9 iulie 2025, o interdicție de intrare în România și în tot spațiul Schengen, pe care a și contestat-o în instanță) a spus că formațiunea pe care o reprezintă își propune să construiască „Europa aici, acasă la noi”, oferind ca exemplu rezultatele sale la cârma capitalei, pe care o conduce din 2019.

Membri ai blocului „Alternativa" în scuarul Parlamentului, la lansarea în campania electorală - Chișinău, 29 august

Întrebat vineri, 29 august, la Euronews, de președintele Parlamentului și lider al formațiunii PAS din Republica Moldova, Igor Grosu, unde se afla pe 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, Ion Ceban a răspuns:

“Am zburat împreună cu familia spre Moscova pentru că aveam o destinație de turist în vacanță împreună cu familia. (…) Nu m-am întâlnit cu nimeni la Moscova. Exact cum nu m-am întâlnit cu oficiali despre care spuneți dumneavoastră”, a explicat Ceban, potrivit Euronews, întrebat și dacă s-a întâlnit în capitala Rusiei ,cu un presupus agent FSB.

El a adăugat la postul de știri că pe 24 februarie, „când am aflat că se întâmplă aceste lucruri (n.r. invadarea Ucrainei de către Rusia), am venit prin cinci țări până la București. La București, am luat taxiul, m-am oprit la Vaslui, am dormit 3 ore și la ora 10 dimineață, eram la centrul de plasament pentru refugiați din Ucraina, care a primit primii refugiați, gestionând procesele, nedormit de 25 de ore, împreună cu colegii mei, pentru țara mea, pentru cetățenii țării”, a mai spus Ceban, la Euronews România.

Tot vineri, lângă Chișinău, la Mănăstirea Căpriana, și-a anunțat intrarea în campanie și blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”. În discursurile de lansare, liderii blocului au spus că ținta lor în alegeri nu este doar victoria și „eliberarea țării de regimul PAS”, ci și „a reda oamenilor încrederea în Moldova”.

Membrii blocului electoral „Patriotic al socialiștilor, comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” la evenimentul de lansare în campanie la Mănăstirea Căpriana, raionul Strășeni - 29 august 2025

Printre promisiunile anunțate se numără obținerea unui acord privind livrarea gazelor naturale la un tarif de cel mult 8 lei, promovarea proiectelor pentru dezvoltarea satelor și orașelor, reformarea sistemului bancar, acces prioritar al producătorilor autohtoni la achiziții publice și sprijin pentru agricultură.

Unul dintre liderii acestui bloc, ex-bașcana Găgăuziei, Irina Vlah, care conduce Partidul Republican Inima Moldovei, a fost sancționată de guvernul Canadei pentru implicare în „acțiuni de destabilizare” a Republicii Moldova. În discursul său, Vlah a criticat guvernarea actuală, despre care a zis că a transformat țara „într-un câmp ars al jocurilor geopolitice străine”.

O altă formațiune care și-a anunțat din prima zi intrarea în campania electorală este Partidul Național Moldovenesc, care s-a lansat în fața fostului sediu al Sfatului Țării, unde s-a votat unirea cu România în 1918, care este în prezent un bloc de studii al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Liderul partidului, Dragoș Galbur, cunoscut blogger în trecut, a spus că obiectivul major al formațiunii, dacă va ajunge la guvernare, va fi „unirea cu România și integrarea europeană ireversibilă”. Printre prioritățile anunțate se numără interzicerea accesului în funcții publice pentru persoanele cu antecedente penale, reforma teritorial-adminsitrativă și „o economie deschisă și competitivă”.

Tot în prima zi de campanie a început acțiunile electorale și Partidul Nostru condus de Renato Usatîi. El a spus că formațiunea sa are pregătite deja 29 de proiecte de lege cu care va merge în Parlament. Printre acestea se numără interdicția de vânzare terenurilor agricole cetățenilor străini, scutirea de TVA la gazele naturale, creșterea valorii de la care sunt impozitate coletele din străinătate și majorarea pedepselor pentru corupție.

În campanie s-a lansat și partidul Alianța Liberalilor și Democraților Europeni (ALDE) condus de Arina Spătaru, ex-deputată în Parlament și una din martorii principali în dosarele legate de finanțarea ilegală a partidelor de către oligarhul Ilan Șor. Printre promisiunile formațiunii se numără crearea Agenției Naționale Anticorupție, creșterea salariului minim la 8.000 de lei și a celui mediu la 20.000 de lei și atragerea de investiții externe.

Tot vineri, s-a lansat în campanie și candidata independentă Olesea Stamate, fostă membră PAS și ministră a justiției în guvernul Sandu din vara lui 2019. În clipul de lansare, aceasta spune că e nevoie de o justiție care „apără oamenii, nu guvernările”.

Stamate a fost exclusă din rândurile PAS din cauza unor amendamente la Legea amnistiei deținuților, adoptate cu ocazia celei de-a 30-a aniversări de la obținerea Independenței R. Moldova. Motivația a fost că acele prevederi ar fi permis eliberarea din pușcării a unor deținuți condamnați pentru infracțiuni deosebit de grave.

Printre independenții care candidează în septembrie, la un loc de parlamentar se află și fostul viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne al Republicii Moldova în Guvernul Maia Sandu, Andrei Năstase.

Andrei Năstase a fost ministru de Interne al Republicii Moldova în 2019, în guvernul condus de Maia Sandu, actuala președintă a țării.

Partidul de guvernământ, PAS, are ca principal mesaj în campanie promisiunea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2028.

Printre angajamentele asumate de PAS se numără dublarea veniturilor populației și dezvoltarea economiei prin exporturilor de mărfuri și servicii autohtone în întreaga lume.

Reguli mai stricte la alegerile din septembrie

Codul Electoral adoptat în 2022, a restrâns activitățile care pot fi făcute de candidați în perioada campaniei electorale. Astfel, aceștia nu mai au voie să se laude cu lucrările făcute din bani publici ori să folosească bunurile publice.

Totuși, anumite instituții pot oferi partidelor unele bunuri sau servicii, dar numai pe bază de contract și în condiții egale pentru toți.

De această dată, concertele, concursurile sau evenimentele cu artiști sau înalți oficiali din țară și de peste hotare ies și ele din peisaj dacă sunt legate de campanie.

Concurenții electorali pot avea întâlniri directe cu alegătorii în locurile desemnate de autorități, care trebuie să se asigure de accesul egal al tuturor.

Sub lupa observatorilor

Asociația Promo-LEX a spus vineri, în cel de-al doilea raport al misiunii de observare a parlamentarelor din 28 septembrie, că a înregistrat numeroase cazuri de utilizare a resurselor administrative, cel mai des de către PAS, Blocul „Patriotic” dar și de către formațiuni precum Liga Orașelor și Comunelor și Respect Moldova. Un alt aspect sesizat de observatori se referă la discursurile de ură, fiind înregistrate peste 200 de astfel de cazuri.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI