Donald Trump îi găzduiește pe liderii din Asia Centrală la un summit despre mineralele rare

După ce a încheiat, în ultimele săptămâni, o serie de acorduri privind mineralele cu Australia, Malaezia, Thailanda și Japonia, președintele american Donald Trump își îndreaptă acum atenția către Asia Centrală, găzduind liderii din regiune la Washington pentru un summit de mare anvergură.

Statele din Asia Centrală sunt cunoscute pentru resursele lor extinse de petrol și gaze, dar regiunea deține și rezerve bogate, în mare parte neexploatate, de minerale critice și pământuri rare - elemente considerate vitale pentru securitatea națională a SUA.

Se așteaptă ca state precum Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul, Turkmenistanul și Uzbekistanul să încerce să își transforme bogăția minerală în legături mai puternice cu SUA, în timp ce Casa Albă încearcă să obțină noi parteneriate.

„Statele central-asiatice par bine poziționate, datorită zăcămintelor lor mari și investițiilor tot mai mari în Coridorul Mijlociu”, a declarat pentru RFE/RL Joseph Epstein, directorul Centrului de Cercetare Turan al Institutului Yorktown, cu sediul la Washington, referindu-se la ruta comercială emergentă, lungă de 6.500 de kilometri, care leagă China de Europa prin Asia Centrală și Caucaz, ocolind Rusia.

Îți mai recomandăm Cum ar putea redefini războiul din Ucraina comerțul din Eurasia

Summitul din 6 noiembrie vine imediat după diplomația minerală a lui Trump în regiunea Asia-Pacific și întâlnirea președintelui SUA cu liderul chinez Xi Jinping, în contextul unui război comercial alimentat parțial de restricțiile la export impuse de Beijing asupra mineralelor rare, vitale din punct de vedere strategic.

China menține o influență puternică asupra lanțurilor globale de aprovizionare cu aceste elemente, controlând peste 70% din exploatarea minieră globală a pământurilor rare, 90% din separarea și procesarea acestora și 93% din producția de magneți.

După ce Xi a fost de acord cu o pauză de un an a unora dintre aceste restricții în urma întâlnirii sale cu Trump, Washingtonul încearcă acum să acționeze pentru a sparge cvasi-monopolul Chinei.

Experții spun că Asia Centrală este o zonă complementară, guvernele din regiune solicitând investiții americane pentru a contrabalansa influența Chinei și Rusiei și pentru a evita să devină excesiv dependenți de cei doi vecini ai lor.

Îți mai recomandăm Analiză | China domină piața globală a pământurilor rare și profită de asta în războiul comercial cu SUA

„Atât Beijingul, cât și Washingtonul sunt pregătite să folosească pauza pentru a crea un avantaj de partea lor, astfel încât să aibă mai multe pârghii în următoarea rundă de tensiuni comerciale”, afirmă Epstein.

„Acest lucru face ca Statele Unite să fie și mai puternice ca o contrapondere, în timp ce țările din Asia Centrală încearcă să-și păstreze politicile externe multivectoriale.”

Ce e pe agenda de la Washington?

Puține probleme au influențat agenda Casei Albe de la revenirea lui Trump în funcție, în ianuarie, mai mult decât mineralele critice – un grup de aproximativ 50 de materii prime minerale pe care Serviciul de Studii Geologice al SUA le-a considerat critice pentru securitatea națională și economică a țării.

Printre aceste materii prime se numără pământurile rare – 17 elemente care sunt utilizate în orice, de la turbine eoliene la smartphone-uri și motoare de avioane de vânătoare.

„Aceasta are potențialul de a fi o nouă modalitate pentru liderii din Asia Centrală de a-și îmbunătăți perspectivele economice interne și de a obține un aflux rapid de investiții străine directe”, declară pentru RFE/RL Eldaniz Gusseinov, șeful cercetării la Nightingale Intelligence, o firmă globală de risc politic.

Dincolo de bogăția minerală a regiunii, reuniunea va acoperi și logistica energetică, investițiile în infrastructură, transferul de tehnologie din Statele Unite către regiune, schimburile educaționale și gestionarea resurselor de apă.

Fostele republici sovietice autocratice din Asia Centrală au fost acuzate de ani de zile de comiterea unor încălcări pe scară largă ale drepturilor omului. Însă nu se așteaptă ca problema să fie abordată în mod distinct, ceea ce a făcut unele grupuri de susținere să își exprime îngrijorările.

Îți mai recomandăm Ce prevede noua propunere despre minerale făcută de SUA Ucrainei și de ce a cauzat critici la Kiev

„Summitul Asia Centrală-SUA ar trebui să garanteze că drepturile omului reprezintă o parte esențială a agendei, mai ales pe măsură ce represiunea se intensifică în Asia Centrală”, spune într-un comunicat Hugh Williamson, director pentru Europa și Asia Centrală la Human Rights Watch.

„Țările participante ar trebui să recunoască faptul că își riscă progresul social și economic recent dacă partenerii internaționali caută medii stabile în alte părți pentru implicare și investiții.”

Lansat în 2015 ca un summit la nivel de miniștri de Externe, la care a participat pe atunci secretarul de stat american John Kerry, summitul C5+1 - denumirea oficială a formatului care grupează Statele Unite cu cele cinci state din Asia Centrală - a fost principalul loc de desfășurare a relațiilor la nivel înalt ale Washingtonului cu regiunea.

Summitul din acest an marchează doar a doua oară când reuniunea va avea loc la nivel prezidențial, iar regiunea dorește să profite de acest lucru.

Se așteaptă ca Kazahstanul să facă presiuni pentru ca administrația Trump să își asume angajamentul de a colabora cu Congresul controlat de republicani pentru a abroga restricțiile comerciale Jackson-Vanik - o lege din epoca Războiului Rece care impune bariere comerciale țărilor cu economii non-piață, restricționând emigrația.

Înainte de summit, Casa Albă poartă, de asemenea, discuții privind accesul la unul dintre cele mai mari zăcăminte neexploatate de tungsten din lume - un metal folosit de Pentagon pentru a fabrica muniții, proiectile și alte arme - care se află în Kazahstan.

Potrivit Bloomberg, secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick, a intermediat discuții între compania americană Cove Kaz Capital Group LLC și fondul suveran de investiții din Kazahstan cu privire la o ofertă de dezvoltare a două zăcăminte masive în țara din Asia Centrală.

Ce vrea Asia Centrală de la administrația Trump?

Liderii din Asia Centrală par să recunoască oportunitatea care se găsește în fața lor. Președintele uzbec Shavkat Mirziyoyev a dezvăluit planuri de dezvoltare a unor proiecte de metale rare în valoare de 500 de milioane de dolari.

Președintele kazah Qasym-Zhomart Toqaev a declarat parlamentului anul acesta că pământurile rare au devenit „noul petrol”, iar dezvoltarea lor este o „sarcină prioritară”.

Însă o mare parte din zăcămintele din regiune rămân neexplorate și neexploatate și, în unele cazuri, se bazează încă pe studii geologice făcute în timpul erei sovietice.

Îți mai recomandăm Cine sunt și ce vor companiile care își doresc să exploateze mineralele strategice în România

De exemplu, Kazahstanul a anunțat în aprilie că a descoperit zăcăminte masive de peste 20 de milioane de tone metrice de pământuri rare. Afirmația trebuie încă confirmată de firme internaționale și, dar dacă va fi dovedită, ar oferi țării din Asia Centrală a treia cea mai mare rezervă de metale din pământuri rare din lume, după China și Brazilia.

William Courtney, fost ambasador al SUA în Kazahstan și cercetător senior adjunct la Rand Corporation, a declarat pentru RFE/RL că guvernele din Asia Centrală doresc să extindă cooperarea cu Statele Unite în domeniul prospectării, mineritului și exportului de pământuri rare și alte minerale critice, dar caută în special investiții în prelucrarea acestora.

În cazul pământurilor rare, China menține un monopol aproape total asupra procesării metalelor, în parte datorită investițiilor constante de-a lungul deceniilor și reglementărilor laxe care permit impactul poluant ridicat asupra mediului al procesării acestora.

„Monopolul Chinei asupra procesării este mai important decât aprovizionarea”, a declarat Courtney pentru RFE/RL.

„Așadar, dacă sunteți Statele Unite și doriți să concurați, trebuie să găsiți alte țări fără reglementări stricte de mediu care sunt dispuse să găzduiască.”

Multe țări din Asia Centrală și-au adaptat deja legislația pentru a atrage companiile miniere, dar atragerea mai multor investiții americane în acest sector va necesita și reducerea barierelor pentru intrarea pe piață a capitalului străin - un aspect care se află pe ordinea de zi a summitului.

Acest lucru se va lega și de un alt obiectiv al liderilor din regiune: atragerea mai multor investiții în rutele logistice.

Îți mai recomandăm Donald Trump încheie un armistițiu comercial cu Xi Jinping, dar competiția dintre superputeri continuă

Coridorul de Mijloc – cunoscut oficial sub numele de Coridorul de Transport Transcaspic – ar fi principala arteră pentru transportul bogăției minerale a regiunii.

Ruta a atras deja investiții din Europa, China și țările din Golful Arab, iar liderii din Asia Centrală speră că interesul Washingtonului pentru mineralele din regiune va atrage investiții suplimentare.

„Această concentrare asupra mineralelor și a procesării acestora ajută, de asemenea, la justificarea și dezvoltarea Coridorului Mijlociu”, a declarat Gusseinov.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.