„Demontez azi minciuna că am cheltuit discreționar și în scop electoral zeci de miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului”, așa începea, în forță, postarea făcută de fostul premier Marcel Ciolacu pe Facebook, pe 8 septembrie 2025.
Reacția sa venea destul de târziu și avea legătură cu discuțiile aprinse din spațiul public referitoare la cum a fost umflat artifical Fondul de Rezervă Bugetară (FRB) de aproape 60 de ori în perioada 2023-2024.
Banii au mers în direcții care nu reprezentau întotdeauna o urgență: salarii, ajutoare sociale, achiziții de mașini sau chiar finanțarea clubului sportiv Dinamo.
Din acest motiv, a fost depusă o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – premierul Ciolacu ar fi prezentat cu bună știință date false despre execuția bugetară.
Plângerea, făcută de fostul europarlamentar Vlad Gheorghe, precum și discuțiile publice care au urmat, aveau la bază o analiză publicată de Europa Liberă.
Îți mai recomandăm Guvernul Ciolacu a împărțit doar într-un an 65 de miliarde de lei din fondul de rezervă. Cât toate guvernele din ultimii 15 aniPe 11 octombrie 2024, arătam că Guvernul Ciolacu a alocat prin fondul de rezervă 65 de miliarde de lei (13 miliarde de euro) diferitelor instituții din subordine, între septembrie 2023 și octombrie 2024. Suma reprezinta o zecime din întregul buget aferent al anului trecut.
Însă, ceea ce ieșea în evidență era următorul fapt: prin acest mecanism, Executivul a cheltuit (într-un an) de două ori mai mult decât toate guvernele de la intrarea României în UE (16 ani).
Calculele complete: cu cât crește suma cheltuită prin Fondul de Rezervă
Alocările prin fondul de rezervă au continuat și după publicarea articolului din 11 octombrie 2024.
Așa că am refăcut calculele.
În cele 16 luni din perioada septembrie 2023-decembrie 2024, Guvernul Ciolacu a cheltuit 96 de miliarde de lei (19,2 miliarde euro) din Fondul de Rezervă.
„Peste 95% din bani sunt exclusiv pentru cheltuieli operaționale, iar ponderea cea mai mare este pentru a susține investiții – majoritare fiind cele pe bani europeni”, argumenta fostul premier Ciolacu, pe 8 septembrie 2025.
Verificările făcute de Europa Liberă îl contrazic: doar o treime din cele 96 de miliarde de lei au mers către investiții.
Restul: în cheltuieli de funcționare a diferitelor instituții sau salarii. Adică cheltuieli lunare predictibile.
Alte aproape 12 miliarde de lei au fost împărțite în diferite tipuri de ajutoare.
Îți mai recomandăm Guvernul Ciolacu evită rectificarea bugetară. Cum umple pușculița Fondului de rezervă și unde se duc banii?Regulile și neregulile Fondului de Rezervă Bugetară
În vreme ce bugetul normal este stabilit prin dezbatere publică, are parte de amendamente și modificări înainte de discutarea și adoptarea sa în Parlament, fondul de rezervă este la discreția Guvernului.
Executivul nu are nevoie de acceptul nimănui pentru a cheltui banii din sectorul destinat, în mod normal, situațiilor neprevăzute.
Mecanismul este gândit să fie folosit în situațiile excepționale – precum tragedii și situații în care trebuie o intervenție rapidă – când timpul scurt în care trebuie luate deciziile nu ar permite procedurile democratice ale dezbaterii publice și votului parlamentar.
Îți mai recomandăm Exclusiv | Deficit cu premeditare. Documentele „strict confidențiale” prin care Ciolacu, Iohannis & Ciucă au fost avertizați„Fondul de rezervă permite intervenția atunci când apar situații care necesită o alocare rapidă de resurse”, explica fostul premier Ludovic Orban, pentru Europa Liberă, în octombrie 2024.
„Este folosit la calamități, investiții neprevăzute, situații în care companii de stat intră în faliment sau unitățile administrative teritoriale au nevoie urgentă de bani”, completa Florin Cîțu, fost premier și ministru al Finanțelor.
„Trebuie să ai ministere care decid că nu pot să mai facă proiectele bugetate și atunci transferă către fondul de rezervă bani care să fie alocați către alte destinații”, explica Florin Cîțu.
S-a ajuns astfel ca Ministerul Apărării, de exemplu, să nu folosească în 2023 cei 2,5% alocați din Produsul Intern Brut (PIB) și să cedeze aproape un procent.
O mare parte din banii retrași de la Apărare au fost redistribuiți, prin artificiul cheltuirii la discreție a fondului de rezervă, către alte instituții.
Este o formă de rectificare bugetară mascată, mai spunea Cîțu. Spre deosebire de cea autentică, nu mai trece prin filtrele transparenței, ale dezbaterii și aprobării parlamentare.
Îți mai recomandăm Deficit cu premeditare II. Miniștrii guvernului Ciolacu știau că nu sunt bani, dar au golit Fondul de rezervă dând cu subsemnatul. DocumenteCât de mare e fondul cheltuit discreționar?
Inclus în proiecția bugetară, fondul de rezervă este în general cuprins între 600 de milioane și un miliard de lei. În timpul anului, poate fi alimentat suplimentar doar dacă sunt instituții care cedează fonduri.
În 2015, de exemplu, s-au consumat în tot anul 530 de milioane de lei din fondul de rezervă.
În construcția bugetului de stat pentru anul 2023, printr-o lege adoptată de Parlament, erau prevăzute, cu titlul de fonduri de rezervă, 686 milioane lei.
În realitate, la finalul anului au fost utilizate 32 de miliarde.
Suma reprezintă 5,2% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, respectiv 2,03% din PIB.
În construcția bugetului de stat pentru anul 2024, adoptat tot prin lege de către Parlament, era prevăzut 1 miliard de lei cu titlul de fond de rezervă.
În realitate, la finalul anului au fost utilizate 64 de miliarde de lei. Respectiv 8,8% din totalul cheltuielilor bugetare.
Îți mai recomandăm Plângere penală împotriva fostului premier Marcel Ciolacu: A prezentat Parlamentului cu bună știință date false despre execuția bugetarăConform datelor publicate de Consiliul Fiscal, până în anul 2022, ponderea alocărilor din FRB în total cheltuieli bugetare varia între 0,2% și 1,9%.
Consiliul Fiscal semnala încă din octombrie 2023, după prima lună în care a fost umflat fondul de rezervă, că utilizarea acestuia „înlocuiește de facto rectificările bugetare și creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale”.
Concret: din fiecare sută de lei din bugetul anului 2023, cinci lei au fost împărțiți fără o justificare publică de către Guvern.
Din fiecare sută de lei din bugetului 2024, aproape nouă lei au fost dați cum a vrut Guvernul, deși exista varianta rectificării bugetare.
Doar că această variantă presupunea transparență, dezbatere electorală și aprobarea în Parlament.
Unde s-au dus 96 de miliarde de lei din Fondul de Rezervă Bugetară
„Adevărul este simplu – acești bani n-au fost luați acasă de Ciolacu sau de vreun alt ministru, ci au ajuns cu precădere la mii de firme care au executat lucrări pe șantierele țării. Iar de aceste investiții vor beneficia în perioada următoare milioane de români, de la elevi și profesori la medici și asistente, transportatori rutieri și fermieri”, se scuza Ciolacu în septembrie 2025.
Conform calculelor Europei Libere, principalele direcții în care au fost distribuiți banii, prin fondul de rezervă bugetară (FRB), sunt:
- 37,36 miliarde - cheltuieli curente;
- 34,8 miliarde lei - investiții;
- 12,52 miliarde lei - diferite tipuri de ajutoare;
- 12,14 miliarde lei - salarii.
La capitolul cheltuieli curente, de exemplu, Ministerul Sănătății primea pe 10 și 24 noiembrie 2023 câte 1,7 miliarde lei, respectiv 3,1 miliarde lei pentru finanțarea cheltuielilor cu materiale și prestări de servicii cu caracter medical.
La investiții se detașează Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrație cu 17,2 miliarde, în 2024. Cea mai mare tranșă, de 5 miliarde lei, a primit-o pe 12 septembrie 2024.
La capitolul diferitelor forme de ajutoare, fondul de rezervă a fost folosit pentru ajutoarele de încălzire a locuinței, alocații, indemnizații și ajutoare sociale: 2,1 miliarde lei în noiembrie 2023, alte 1,6 miliarde lei în 2024.
Tot prin fondul de rezervă au fost plătite și bursele elevilor și studenților în 2023, în două tranșe care au totalizat 4 miliarde de lei.
La capitolul salarii, angajații Ministerului Afacerilor Interne au primit 1,9 miliarde lei în noiembrie 2023, alte 1,5 miliarde în septembrie și octombrie 2023. Profesorii – 1,15 miliarde de lei în octombrie 2023, tot 1,1 miliarde și angajații din justiție, în decembrie 2023.
În 2024, personalul din sănătate a primit 1,6 miliarde de lei, iar angajații de la Înalta Curte de Casație și Justiție – 1 miliard de lei.
Îți mai recomandăm Cel puțin 1,5 miliarde de lei din fondul de rezervă bugetară, folosite în 2024 pentru plata diferențelor salariale ale magistrațilorNereguli semnalate
În rapoartele anuale întocmite de Consiliul Fiscal pentru 2023 și 2024, reprezentanții instituției arată că în mai multe situații „s-a continuat utilizarea unor sume din fondul de rezervă dincolo de cadrul statuat în Legea finanțelor publice nr. 500/2002, respectiv pentru cheltuieli care nu pot fi catalogate drept urgente sau neprevăzute și care ar fi trebuit luate în calcul la fundamentarea bugetului de stat și a bugetelor locale”.
Printre exemplele oferite se numără:
- finanțări pentru proiectul „Dezvoltarea transportului școlar în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova”;
- finanțări pentru proiectele de dezvoltare locală (alimentare cu apă, canalizare, sisteme de apeduct etc.) „Satul European – lucrări publice și infrastructură”;
- organizarea Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, a activităților și reuniunilor naționale și pentru coordonarea altor colaborări în marja Inițiativei celor Trei Mări, în contextul organizării Summitului Inițiativei celor Trei Mări la București, în perioada 6-7 septembrie 2023;
- asigurarea necesarului de finanțare de la bugetul de stat a cererilor de plată/rambursare către beneficiarii Programului operațional Infrastructură mare;
- echilibrarea bugetelor locale, pentru plata unor cheltuieli curente și de capital;
- achiziționarea de autoturisme, mobilier, aparatură birotică, aparate și dispozitive medicale;
- implementarea unor scheme de ajutor de stat;
- finanțarea sesiunilor de selecție de proiecte pentru subprogramele acțiuni tematice „Case memoriale”, „Gări”, „Muzee în aer liber”;
- acordarea ajutoarelor sociale în numerar;
- înființarea societății cu capital de stat Carpatica Feroviar S.A.;
- plata obligațiilor ce decurg din angajamentele financiare ale României la bugetul Consiliului Europei;
- asigurarea necesarului pentru proiectele finanțate în cadrul PNRR și pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare;
- plata unor tranșe aferente cotizației anuale a României la bugetul Instrumentului European pentru Pace (EPF), pilonul II;
- finanțarea cheltuielilor privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, aferente perioadei ianuarie-iunie 2024;
- plata cheltuielilor de personal;
- diverse cheltuieli curente și de capital;
- cotizația României la bugetul ordinar al Organizației Națiunilor Unite;
- acordarea voucherelor de vacanță pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice;
Ciolacu se scuză și își acuză ministrul de Finanțe
„Fondul de Rezervă al Guvernului nu a stat în «pixul premierului», ci a fost administrat direct de Ministerul Finanțelor, care a și avizat, de altfel, fiecare Hotărâre de Guvern”, susține fostul premier Ciolacu.
„Adevărul este că ministrul Finanțelor din 2024 a preferat alocarea banilor din Fondul de Rezervă în locul rectificării bugetare clasice, argumentând că, astfel, are un control mai bun al administrării fondurilor”, a adăugat el.
„Cum spunea Dostoievski în Frații Karamazov: fiecare este vinovat pentru toți și pentru toate, față de toți și față de toate. E o frază care se potrivește perfect și cu politica: atunci când apar probleme, nimeni nu e complet (ne)vinovat”, venea replica lui Marcel Boloș, fostul ministru de Finanțe al lui Marcel Ciolacu, o săptămână mai târziu.
Îți mai recomandăm Pensiile din decembrie, plătite și din fondul de rezervă. Guvernul dă 1,6 mld. lei la bugetul de pensii după ce l-a redus în septembrieÎn opinia fostului ministru de Finanțe, a fost nevoie de acest mecanism în contextul în care mai multe sectoare erau în criză:
- fondurile alocate sistemului sanitar erau aproape epuizate;
- salarii în sectoare vitale: educația, sănătatea, protecția socială, apărarea și ordinea publică, toate aveau cheltuieli de personal în creștere, ca urmare a majorărilor salariale aprobate în perioada martie – aprilie 2024;
- proiectele finanțate din bani europeni riscau să fie blocate fără cofinanțare națională, în contextul în care fondurile alocate prin Legea bugetului de stat pe anul 2024 se epuizaseră;
- statul avea facturi neplătite către constructori și furnizori în programele mari de investiții: Anghel Saligny, PNDL I și II, proiectele finanțate prin CNI;
- reformele din PNRR: Legea pentru reforma sistemului public de pensii, cu recalcularea pensiilor generau un plus bugetar de 33 miliarde lei anual, avansurile date în contul Reformei salarizării unice în sectorul public prevăzute tot în PNRR, un plus de 19 miliarde de lei.
„Toate aceste nevoi de fonduri publice suplimentare reprezentau o urgență care nu a putut fi asigurată numai din bugetul de stat, a fost nevoie urgentă de fonduri alocate prin FRB”, susținea Boloș.
Pasarea responsabilității
În contextul noilor date, respectiv al celor 96 de miliarde de lei folosite în intervalul septembrie 2023-decembrie 2024, Europa Liberă l-a contactat pe Marcel Ciolacu, pentru un punct de vedere.
„Vorbiți cu domnul Boloș”, ne-a transmis fostul premier.
„Toate sumele au fost aprobate la propunerea Ministerului de Finante. Prim-ministru nu a făcut nicio propunere”, a completat Marcel Ciolacu.
„Fiecare minister face solicitarea și răspunde de felul în care utilizează banii. Decizia este la nivel de prim-ministru”, a răspuns Marcel Boloș, fostul ministru al Finanțelor, pentru Europa Liberă.
Acesta a arătat că premierul are rolul de a accepta sau respinge solicitările.
„Dumnealui decide care ordonanța o aprobă, care nu o aprobă. Noi, ca Minister de Finanțe, dăm avizele, dar din punct de vedere al existenței disponibilităților în fond (fondul de rezervă, n.r.). Au fost și propuneri pe care prim-ministru le-a respins”, a spus Boloș.
Fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) și fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș (PNL).
Întrebat de ce a apelat la artificiul fondului de rezervă bugetară, în locul unei rectificări care ar fi fost supuse dezbaterilor, amendamentelor și votului parlamentar, Boloș a spus că în joc era suspendarea fondurilor europene, dacă nu se atingea ținta de deficit bugetar asumată.
Iar apelarea la acest fond e transparentă, în opinia sa. „Este pe ordinea de zi a Guvernului și se publică în Monitor Oficial”, a fost replica lui Boloș.
În contextul în care ministerele au propus, au primit avizele necesare, iar premierul a dispus sau nu alocarea fondurilor, Europa Liberă l-a întrebat pe Marcel Boloș dacă mecanismul FRB nu lasă loc unei zone discreționare, așa cum spune inclusiv Consiliul Fiscal.
„Nu, nu, nu, nu, nu”, a negat vehement Boloș. „Toate deciziile au fost luate numai pentru acțiuni de interes public”, a argumentat el.
Întrebat dacă nu serveau același interes public și propunerile avizate, dar respinse, Boloș a răspuns: „domnul prim-ministru a considerat că nu este oportună decizia și de aceea a luat decizia de respingere”.
Fostul ministru al Finanțelor arată că artificiul apelării la Fondul de Rezervă Bugetară a fost legal, fapt acceptat inclusiv de Curtea Constituțională.
Nu toți magistrații de aici au fost însă de acord cu metoda. Actualul președinte, Simina Tănăsescu, a făcut opinie separată.
Ea arată că Ordonanța de urgență a Guvernului care permite apelarea nelimitată la fondul de urgență a fost adoptată fără respectarea Constituției, respectiv „în absența unei situații extraordinare a cărei reglementare să nu poată fi amânată și care să fi fost motivată în cuprinsul actului de delegare legislativă”.
Îți mai recomandăm Ce (nu) au făcut politicienii români pentru a sprijini Armata pe timp de război? Cele trei mari blocajeFondul de rezervă în 2025
Până pe 6 mai 2025, când Marcel Ciolacu a renunțat la funcția de premier, guvernul condus de el a mai apelat la fondul de rezervă în două cazuri, ambele pe 16 aprilie.
Ministerul Culturii a primit atunci:
- 31 de milioane de lei pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea producției de opere audiovizuale pe teritoriul României;
- 6 milioane lei pentru derularea unor proiecte culturale și de diplomație culturală.
Alte 50 de milioane lei au fost date Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pentru cumpărarea de vaccinuri împotriva febrei aftoase.
A urmat premierul interimar Cătălin Predoiu:
În perioada 6 mai 2025 - 23 iunie 2025, cât a fost în funcție, a apelat de trei la fondul de rezervă și a folosit în total 581 de milioane de lei, astfel:
- 484 milioane lei pentru finanțarea proiectelor de investiții în infrastructura aeroportuară din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020; este vorba de aeroporturile din Satu Mare, Maramureș, Dolj și Mureș;
- 93 de milioane de lei în vederea plății cotizației anuale a României la bugetul Instrumentului European pentru Pace;
- 3,5 milioane lei către Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor.
Guvernul Ilie Bolojan:
În perioada 23 iunie - 20 octombrie 2025 a scos din fondul de urgență 78 de milioane de lei. Cele mai mari sume folosite:
- 30 de milioane lei pentru sprijinirea persoanelor afectate de inundațiile din Neamț și Suceava;
- 20 de milioane pentru trimiterea unor pacienți pentru tratament în străinătate;
- 17,8 milioane lei pentru instalații de desalinizare a apei în zone afectate de inundațiile din Praid.
Principalii beneficiari ai fondului de rezervă bugetară în 2024
În anul 2024, principalii beneficiari ai fondului de rezervă bugetară au fost:
1. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – 28,4% din totalul alocărilor (18,2 miliarde de lei)
I-a fost suplimentat bugetul de 12 ori pe parcursul anului, pentru asigurarea necesarului pentru proiectele finanțate în PNRR, pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală și a Programului național de investiții „Anghel Saligny”, pentru finanțarea Programului național de construcții de interes public sau social, pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare, pentru finanțarea cheltuielilor curente și asigurarea condițiilor minime necesare desfășurării activităților specifice;
2. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – 15,6% din totalul alocărilor (10 mld. lei)
I-a fost suplimentat bugetul de 16 ori pe parcursul anului, pentru atingerea țintelor de performanță stabilite pentru TAROM, ca parte a unui ajutor de stat individual de restructurare, pentru achiziționarea unor aparate și dispozitive medicale, pentru desfășurarea activității medicale în condiții optime, în vederea înființării societății cu capital de stat Carpatica Feroviar - S.A., în vederea asigurării serviciului universal pentru toate categoriile de beneficiari de facilități de călătorie, pentru majorarea contribuției statului la capitalul social al Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A., în vederea acoperirii cheltuielilor curente și de capital, pentru procedurile de expropriere, asigurarea necesarului de finanțare a proiectelor finanțate în cadrul PNRR, pentru majorarea capitalului social al Societății Comerciale de Transport cu Metroul București METROREX - S.A., pentru plata arieratelor și a contribuțiilor la bugetul de stat, în vederea asigurării contribuției proprii aferente valorii cotei TVA, pentru proiectele finanțate din Fondul de modernizare;
3. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – 8,9% din totalul alocărilor (5,7 mld. lei).
I-a fost suplimentat bugetul de 11 ori pe parcursul anului, pentru asigurarea necesarului de finanțare a cererilor de plată/rambursare către beneficiarii Programului operațional regional, Programului operațional Infrastructură mare, Programului Dezvoltare durabilă 2021-2027, în vederea asigurării resurselor financiare pentru implementarea investițiilor/reformelor finanțate din Mecanismul de Redresare și Reziliență, pentru implementarea măsurii de acordare a unui sprijin material pentru anumite categorii de persoane defavorizate;
4. Unități administrativ-teritoriale – 8,4% din totalul alocărilor (5,4 mld. lei). Le-a fost suplimentat bugetul de 12 ori pe parcursul anului, pentru echilibrarea bugetelor locale;
5. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – 7,3% din totalul alocărilor (4,7 mld. lei)
I-a fost suplimentat bugetul de nouă ori pe parcursul anului, pentru subvenții și pentru implementarea unor scheme de ajutor de stat finanțate de la bugetul de stat și a unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, pentru cheltuieli de personal, bunuri și servicii, transferuri între unități ale administrației publice și active nefinanciare, pentru acțiuni generale economice, comerciale și de muncă, pentru agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare;
6. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – 5,3% din totalul alocărilor (3,4 mld. lei)
I-a fost suplimentat bugetul de cinci ori pe parcursul anului, pentru asigurări sociale, pentru ajutoare sociale în numerar, pentru sprijinirea familiilor și persoanelor singure afectate de fenomenele meteorologice deosebite produse în luna septembrie 2024;
7. Ministerul Sănătății – 5,1% din totalul alocărilor (3,3 mld. lei)
I-a fost suplimentat bugetul de 8 ori pe parcursul anului, pentru asigurarea continuității în acordarea materialelor și prestărilor de servicii cu caracter medical, pentru asigurarea drepturilor salariale, pentru derularea proiectelor cu finanțare rambursabilă, pentru finanțarea națională a obiectivelor de investiții aprobate pentru finanțare din PNRR;
8. Ministerul Afacerilor Interne – 4,6% din totalul alocărilor (2,9 mld. lei)
I-a fost suplimentat bugetul de nouă ori pe parcursul anului, pentru plata unor drepturi de natură salarială, pentru efectuarea cheltuielilor necesare pregătirii și desfășurării alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European, a alegerilor locale, a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, alegerilor pentru Președintele României, pentru acordarea unei asistențe financiare nerambursabile către Republica Moldova, pentru sprijin și asistență umanitară cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite (conflictul din Ucraina), pentru plata unor drepturi de natură salarială;
9. Ministerul Finanțelor, 3,4% din totalul alocărilor (2,2 mld. lei)
I-a fost suplimentat bugetul de 9 ori pe parcursul anului, în vederea asigurării cheltuielilor de funcționare, pentru proiecte cu finanțare din FEN postaderare, pentru finalizarea unor proiecte vamale de frontieră, pentru asigurarea plății unor ajutoare de stat, în vederea operaționalizării în regim de urgență a sistemului e-Sigiliu.
Principalii destinatari ai alocărilor din fondul de rezervă în 2023
Conform analizei Consiliului Fiscal, în anul 2023, principalii destinatari ai alocărilor din fondul de rezervă au fost:
1. Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate – 18,05% din totalul alocărilor (5,79 mld. lei).
I-a fost suplimentat bugetul de cinci ori pe parcursul anului pentru acoperirea cheltuielilor necesare spitalelor și finanțarea cheltuielilor cu materiale și prestări de servicii medicale, precum și pentru finanțarea majorărilor salariale;
2. Ministerul Educației – 16,22% din totalul alocărilor (5,2 mld. lei)
I-a fost suplimentat bugetul de trei ori pe parcursul anului, pentru finanțarea proiectului „Dezvoltarea transportului școlar în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova”, a cheltuielilor de personal și a cheltuielilor cu bursele elevilor și studenților;
3. Ministerul Afacerilor Interne – 11,84% din totalul alocărilor (3,8 mld. lei)
I-a fost suplimentat bugetul de opt ori pe parcursul anului, pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea refugiaților proveniți din Ucraina, pentru instruirea personalului de specialitate din Ucraina pe linia acordării primului ajutor calificat, pentru plata unor drepturi de natură socială, pentru finanțarea cheltuielilor generate de acordarea asistenței umanitare precum și pentru finanțarea cheltuielilor aferente acordării protecției temporare;
4. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – 8,97% din totalul alocărilor (2,88 mld. lei)
I-a fost suplimentat bugetul de patru ori pe parcursul anului, pentru finanțarea cheltuielilor suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru asigurarea plății ajutoarelor pentru încălzirea locuinței, a suplimentului pentru energie și pentru ajutoare sociale în numerar, pentru asigurarea plății drepturilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii care se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat;
5. Administrațiile locale – 8,73% din totalul alocărilor (2,8 mld. lei)
Au fost date 15 hotărâri de Guvern pentru plata unor cheltuieli curente și de capital și pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2023;
6. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – 7,58% din totalul alocărilor (2,43 mld. lei)
I-a fost suplimentat bugetul de șase ori pe parcursul anului, pentru acordarea unei asistențe financiare nerambursabile către Republica Moldova pentru finanțarea proiectului „Satul European – lucrări publice și infrastructură”, pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală, a Programului național de investiții „Anghel Saligny”, a Programului național de construcții de interes public sau social, precum și a unor cheltuieli de personal;
7. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – 6,7% din totalul alocărilor (2,15 mld. lei)
I-a fost suplimentat bugetul de șapte ori pe parcursul anului, pentru asigurarea necesarului de finanțare de la bugetul de stat a cererilor de plată/rambursare, pentru acordarea tranșei din luna octombrie a sprijinului material sub forma tichetelor sociale pe suport electronic, pentru implementarea măsurii de susținere a activității didactice emise pe suport electronic;
8. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – 5,62% din totalul alocărilor (1,8 mld. lei)
I-a fost suplimentat bugetul de opt ori pe parcursul anului, pentru îmbunătățirea capacităților de transport rutier din zona punctului de trecere a frontierei între localitățile Bumbăta (România)-Leova (Republica Moldova), pentru asigurarea fondurilor necesare Proiectului privind realizarea legăturii rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni–București, pentru susținerea transportului feroviar de călători, pentru asigurarea necesarului de finanțare de la bugetul de stat a proiectelor din domeniul transporturilor derulate de beneficiarii Programului operațional Infrastructură mare și a proiectelor finanțate în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei;
9. Ministerul Finanțelor – 3,74% din totalul alocărilor (1,2 mld. lei)
I-a fost suplimentat bugetul o dată pe parcursul anului, pentru plata dobânzilor privind datoria publică.
Reacția Guvernului Ciolacu referitor la utilizarea excesivă a fondului de rezervă
În septembrie 2024, Guvernul opera prima rectificare bugetară din acel an. După doar trei săptămâni, opt ministere cereau opt miliarde de lei în plus.
Întrebat la acel moment de Europa Liberă care este urgența apărută de la proaspăta rectificare, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la vremea respectivă, Mihai Constantin, a răspuns că „este o întrebare aproape filozofică despre politica fiscală a guvernului”.
Întrebat de Europa Liberă dacă i se pare normal ca atâtea miliarde să fie distribuite fără a exista transparență, fără a se ști pentru ce anume se folosesc banii, decât după ce au fost împărțiți, Mihai Constantin a oferit un răspuns plastic.
„Guvernul acesta – hai să ne imaginăm un robinet – nu mai ține robinetul deschis. Vii cu paharul care are 300 ml, îl deschidem, umplem 300 de ml, nu mai venim cu bidonul de cinci litri, ca să plecăm cu acea apă și vedem noi când o cheltuim”, a explicat Constantin.
„Această rigoare au acceptat-o ordonatorii de credite și este modul de lucru pentru a ține sub control cheltuielile bugetare”, a justificat el măsura.
Utilizarea fondului de rezervă în locul rectificării a fost criticată în trecut chiar de actualul premier, Marcel Ciolacu.
Din postura de președinte al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu amenința în octombrie 2021 cu plângeri penale guvernul PNL-USR-UDMR de atunci, condus atunci de Florin Cîțu.
Negocieri purtate de liderii PSD și PNL pentru formarea unui guvern, 18 noiembrie 2021. De la stânga la dreapta în prim-plan: Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu. De la stânga la dreapta în fundal: Florin Cîțu și Nicolae Ciucă.
Motivul disputei: distribuirea unui miliard de lei, prin fondul de rezervă, către 2.756 de administrații locale.
„Iohannis și Cîțu au decis că, dacă nu trăiți într-o comunitate condusă de un liberal, veți suferi de frig, sărăcie și foame! Au alocat 80% din banii pentru administrația locală către localități cu primari PNL și UDMR”, declara la acel moment Marcel Ciolacu într-o postare publicată pe Facebook. Amenința și cu o plângere penală.
„Atacăm şi desfiinţăm hotărârea de Guvern prin care au alocat discreţionar banii către primării din Fondul de Rezervă. Cîţu va pleca! De tot!”, transmitea, în 2021, Ciolacu.
Nu s-a întâmplat nimic. Cîțu a plecat, dar nu din acest motiv. Era demis prin moțiune de cenzură votată de PSD, USR și AUR.
„Până la urmă, fiecare trebuie să răspundă pentru deciziile luate. Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate”, era concluzia pe care o trăgea, în septembrie 2025 și după toate aceste fapte, Marcel Ciolacu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.