Quid prod(t)est? Cum au transformat judecătorii și procurorii România în stat de drept suspendat

„Adevărul lor este minciuna”, spune rar, pe un ton ce se dorește mesianic, Călin Georgescu, în timp ce pe fundal câțiva susținători scandează, inclusiv la portavoce – „Călin Georgescu este președinte!”.

„Acuzele aduse mie sunt false. Dacă se pretinde că nu sunt false, le cer acuzatorilor mei, care și-au vândut țara pentru o mână de arginți, să demonstreze că nu sunt false”, adaugă fostul candidat la președinția României.

De zece luni, el este cel care a împărțit în două o întreagă țară după ce a generat cea mai serioasă problemă a unui stat de drept: suspendarea alegerilor prezidențiale.

„În ceea ce mă privește, cel mai aprig și clar judecător este conștiința mea, iar dacă Dumnezeu vrea să stau în picioare, stau în picioare, indiferent de câți vin să-mi pună piedică”, continuă el.

Declarațiile sunt făcute pe treptele Inspectoratului Județean de Poliție Ilfov, la ieșirea de la controlul judiciar.

Procesul în care Călin Georgescu este judecat pentru propagandă legionară a fost de două ori amânat din cauza protestelor magistraților

Acuzat de propagandă legionară, face acest drum lunar, din februarie, când a căpătat și interdicția de a părăsi țara. A fost trimis în judecată în acest caz pe 2 iulie 2025, dar dosarul nu are încă un termen pe fondul cauzei, ci doar în cameră preliminară.

Aici, un magistrat verifică legalitatea sesizării și administrării probelor din faza de urmărire penală.

Pe 30 septembrie, completul trebuia să decidă dacă se poate judeca mai departe sau dacă dosarul trebuie retrimis la Parchet. Nu s-a întâmplat asta. Cum nu s-a întâmplat nici la termenul anterior, pe 1 septembrie.

În ambele cazuri, instanța a motivat că, „având în vedere Hotărârea nr. 5/27.08.2025 a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, prin care s-a dispus suspendarea activităţii de judecată şi amânarea judecării cauzelor, nu se vor lua măsuri în prezentul dosar la acest termen, cauza urmând a fi amânată”.

O nouă ședință e programată pe 11 noiembrie 2025.

Amânarea ca practică judiciară la scară largă

Pe 3 octombrie 2025, la secția civilă a Judecătoriei Tg. Bujor din județul Galați trebuiau judecate trei cauze. A fost judecată una singură: o ordonanţă preşedinţială referitoare la o pensie de întreţinere. Celelalte două – o uzucapiune și o completare dispozitiv a unei hotărâri judecătorești – au fost amânate.

Din cele 44 de cauze programate pe 3 octombrie la secția penală a Tribunalului Iași, au fost analizate doar 22.

La judecătoria Băilești (Dolj), în toată săptămâna 29 septembrie-3 octombrie, s-au judecat două dosare.

Din cele 19 cauze penale aflate pe 3 octombrie 2025 pe rolul Curții de Apel Timișoara, s-au pus în discuție doar șapte dosare.

Nu s-au judecat cazuri de conducere fără permis auto, furt, lovire, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, traficul de migranți sau profanarea de cadavre sau morminte, deși toate aveau termen în aceeași zi.

În toate cazurile de mai sus, alese absolut aleatoriu, ca și în zecile de mii de alte cauze suspendate la nivel național, explicația a fost aceeași ca la Călin Georgescu: magistrații sunt în protest.

Quid prodest?

„Cui folosește?” este o întrebare fundamentală în drept.

Cum au ajuns judecătorii și procurorii la acțiuni de protest care paralizează activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară?

Pe 21 august 2025, când mai toată lumea era cu gândul la concedii, secțiile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au hotărât convocarea adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor pe 26, respectiv 27 august 2025, „în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției”.

Pe 26 august, judecătorii din instanțele din întreaga țară anunțau că încep protestele din ziua următoare.

Toți susțineau că „se impune retragerea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, motivat de faptul că reforma pensiilor de serviciu s-a realizat deja prin modificările aduse de Legea 282/2023 şi nu există motive reale pentru o nouă intervenţie”.

Protestul consta în „amânarea tuturor cauzelor pe o perioadă nedeterminată, începând cu data de 27 august 2025, cu excepţia cauzelor urgente”.

Pe 27 august, după convocarea adunărilor generale de către CSM, și procurorii din întreaga țară anunțau măsuri similare: „adoptarea începând cu data de 27.08.2025 a unei forme de protest constând în suspendarea activității de urmărire penală, respectiv de supraveghere a urmăririi penale, cu excepția activităților și a măsurilor urgente privind dispunerea măsurilor preventive privative de libertate și suspendarea activității de primire a publicului la registratură și în audiență, până la retragerea proiectului legislativ în discuție”.

Reacția CSM la anunțul privind suspendarea parțială a activității din justiție a fost de a mediatiza deciziile judecătorilor și procurorilor.

Atât.

Cât de legitim este protestul?

Conform legii 367/ 2022, procurorii și judecătorii nu au dreptul de a declanșa grevă.

Aceeași lege definește greva drept „încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către angajați/ lucrători”.

Conform Constituției României, în articolul referitor la Accesul liber la justiţie, „orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”.

După cum arătam și mai sus, procurorii au decis „suspendarea activității de primire a publicului la registratură și în audiență”.

Aceeași Constituție susține că „părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil”.

În cazul tuturor amânărilor, „termenul rezonabil” crește cu o lună sau chiar mai mult. În situația lui Călin Georgescu, a crescut deja cu 72 de zile.

Conform Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, „trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură”.

Au datoria „să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”.

Prin protest, le îngrădesc.

În plus, „judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să respecte egalitatea cetăţenilor în faţa legii, asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu”.

Principiul este încălcat prin hotărârea de a judeca doar anumite cauze.

Sunt „obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe”. S-au lăsat însă influențați de legea care le decide pensiile de serviciu.

„Judecătorii şi procurorii sunt datori să depună diligenţa necesară în vederea îndeplinirii lucrărilor repartizate, cu respectarea termenelor legale, iar în cazul în care legea nu prevede, înăuntrul unor termene rezonabile”.

Au decis să „depună diligența necesară” doar în anumite cauze.

Grevă mascată sau grevă adevărată?

„Este o grevă și nu e deloc mascată. Orice inactivitate în grup organizat înseamnă grevă”, explică pentru Europa Liberă Valerius Ciucă, profesor dr. la Facultatea de Drept a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, profesor asociat la ULCO, Franța, profesor invitat la University of Ottawa, Canada, fost judecător al Tribunalului Uniunii Europene.

„Pe de altă parte, ei nu pot să participe la compunerea propriilor lor remunerații. Niciodată! Ei sunt o putere distinctă în stat și nu au această capacitate”, mai spune Ciucă.

„Funcția de judecător nu este o funcție statală, cum o consideră cei care au această știință ultramaterialistă. Nu ești un funcționar la stat, așa cum ei cred acum și se comportă într-o manieră comună tuturor categoriilor sociale, ceea ce este dezastruos pentru prestigiul judecătorului. Funcția de judecător este de prestigiu, nu de putere”, explică profesorul universitar.

O părere ceva mai nuanțată are avocatul Claudiu Dinu, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultăţii de Drept Bucureşti, arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.

„Judecă totuși anumite procese și în civil și penal, se fac acte de urmărire penală, deci nu o suprimare a activității, specifică grevei”, a declarat Dinu pentru Europa Liberă.

„E ceva intermediar, pe care formal e greu să îl califici ca fiind chiar grevă deghizată. Ceea ce fac, în schimb, nu e normal, nu e în regulă și nu e deloc spiritul legi, dar pe literă este mai greu”, consideră conferențiarul universitar doctor în cadrul Facultăţii de Drept Bucureşti.

„Inactivitate este un termen care nu cred că este propice pentru situația care se petrece în această perioadă la nivelul instanțelor, pentru că o serie de activități, chiar judiciare, se petrec”, a declarat pentru Europa Liberă judecătoarea Diana-Mihaela Cheptene-Micu, președinta Curții de Apel Iași.

Întrebată cum își îndeplinesc atribuțiile cei care amână cauzele, a evitat un răspuns.

Întrebată care este temeiul legal conform căruia judecătorii au decis ce cauze să amâne și pe care să le judece, a răspuns:

„Judecătorii, în adunările lor generale, atunci când au adoptat această reacție față de tot ceea ce se petrece în raport cu una din puterile statului, au estimat și chestiunile care țin de imperioasă nevoie în raport de obiectul cauzei și de urgență și au considerat fiecare cum a decis adorarea generală”, a declarat președinta Curții de Apel Iași, fără a prezenta și un temei legal.

„Din punctul meu de vedere, responsabilitatea pentru astfel de forme de protest revine celor care le desfășoară”, a transmis Radu Marinescu, ministrul Justiției, pe 4 septembrie, după prima săptămână de proteste.

„Mesajul meu este unul de a ne respecta cu toții atribuțiile și competențele potrivit Constituției și legii. Activitatea din justiție trebuie să se desfășoare. Nu există grevă în această materie, iar mesajul meu este de celeritate, de responsabilitate, de profesionalism în rezolvarea tuturor dosarelor, și a celor mari și a celor mici. Orice cetățean are dreptul la justiție”, a mai spus Marinescu.

Soluții pentru deblocarea situației din instanțe

Joi, 2 octombrie 2025, la cinci săptămâni de la declanșarea blocajelor din justiție, aproximativ 30 de avocați pășeau, uniți într-un protest mut, în fața Baroului Dolj.

„Avocații vor să muncească“, „Justiție întârziată = Justiție negată“, „Justiție tardivă = justiție ineficientă” erau câteva dintre mesajele afișate pe coli de hârtie A4, ținute în dreptul pieptului.

„Am încercat să semnalăm necesitatea identificării unor soluții pentru depășirea crizei sistemului judiciar”, a declarat pentru Europa Liberă avocatul Mihai-Dragoș Nicu, decanul Baroului Dolj.

„Nu se derulează decât anumite procese”, arată el principalul impediment care a generat protestul colegilor.

„Primul pas al deblocării ar putea fi o întrunire a Parlamentului pentru dezbaterea acestei situații excepționale”, este de părere profesorul universitar Valerius Ciucă.

„Atât Parlamentul, cât și Guvernul, prin agentul său guvernamental de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pot sesiza această instituție spunând că o putere în statul român încalcă legea în mod evident. Și, cum toate jurisdicțiile naționale din Uniunea Europeană sunt integrate în sistemul european de justiție, atunci este o problemă europeană și soluția va veni de la Luxemburg (sediul CJUE, n.r.)”, explică Ciucă.

Două sunt soluțiile, în opinia avocatului Claudiu Dinu, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultăţii de Drept Bucureşti.

„Una este la nivelul CSM-ului, care este garantul independenței justiției și care s-ar putea sesiza – puține șanse, din punctul meu de vedere – sau soluția unei medieri care să vină de la președinte, de la Cotroceni”, consideră Dinu.

„Personal, nu am ce să fac în această chestiune”, a trasmis vineri, 3 octombrie, premierul Ilie Bolojan.

„Consider că Ministerul Justiției poate să inițieze un dialog cu magistrații, cu CSM-ul”, a mai spus Bolojan.

Pe 4 septembrie, ministrul Justiției a anunțat că va fi creat un grup de lucru interinstituțional care să abordeze integrat soluțiile care trebuie implementate în justiției, pornind de la obiectivele programului de guvernare. S-a întâlnit în acea zi cu reprezentanții sistemului judiciar: executori judecătoreşti, notari şi avocaţi.

Reprezentanții CSM și ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) nu au venit.

Europa Liberă a întrebat reprezentanții ministerului Justiției, CSM, ÎCCJ ai Curților de Apel și Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel care este poziția instituției pe care o reprezintă, despre protestul magistraților și care sunt măsurile luate pentru a asigura soluționarea acestei situații și accesului la justiție al cetățenilor, conform prevederilor legale.

Nu am primit vreun răspuns.

Singura excepție o reprezintă Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

„Pe perioada suspendării activității, asigurarea accesului la justiție a fost, pe deplin, asigurat prin utilizarea celorlalte mijloace de comunicare, care nu presupun prezenţa fizică. Procurorii şi-au îndeplinit, în totalitate, atribuţiile legale”, a transmis purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, la solicitarea Europei Libere.

Câteva cifre din justiție

Conform CSM, în 2024 s-a înregistrat la nivel național un volum total de activitate de 3.655.103 dosare, cumulat cu toate stadiile procesuale de la toate instanţele, faţă de 3.214.079 dosare în anul 2023.

Vorbim de o creștere de 13,72% comparativ cu anul precedent.

În medie, un judecător la nivel naţional a avut de soluționat:

• la curţile de apel – 606 dosare pe an
• la tribunale – 982 de dosare pe an
• la judecătorii – 1.519 dosare pe an.

Numărul mare de dosare nu înseamnă că acele cauze sunt și soluționate. Conform ultimului Raport privind starea justiției, publicat de CSM pentru anul 2023, din cele aproximativ 400.000 de cauze nou intrate anual la tribunale, 250.000 rămân spre finalizare în anii următori.

La nivelul judecătoriilor, din cele 2.307.236 cauze rulate în cursul anul 2023, au fost soluționate 1.522.698 de dosare, ceea ce reprezintă un procent de soluţionare de 66% (72,24% în 2022).

784.538 de cauze au fost lăsate pentru 2024.

Din cele 205.979 de cauze înregistrate pe rolul curților de apel în anul 2023, au fost soluționate 147.141 de dosare, rămânând pentru viitor 58.838 de cauze.

Se ajunge astfel ca unele dosare să stea ani de zile în justiție. De exemplu, un caz de evaziune fiscală de 21 de milioane de euro este pe rolul Tribunalului Galați din 19 iulie 2016. Nici până în prezent prima instanță nu s-a pronunțat.

În ceea ce privește personalul din justiție, pe 1 ianuarie 2024, dintr-o schemă de 5.066 de posturi de judecător în toată țara erau ocupate 3.903 posturi.

1.163 locuri erau vacante.

Deficitul a fost ușor redus, până la sfârșitul anului trecut, astfel încât din 5.071 de posturi de judecător, erau ocupate 4.251, fiind vacante 820 de posturi.

Pe 1 iulie 2025, exista un deficit de judecători în România de 13%, fiind vacante peste 660 de posturi.

„Locurile vacante nu pot fi completate pe termen scurt, deficitul de personal fiind imposibil de acoperit în prezent, întrucât concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate prin act normativ, împreună cu orice concurs de ocupare a posturilor din instituţiile publice”, susțin reprezentanții CSM.

Deși problema lipsei de personal este evidentă, magistrații nu protestat vreodată pentru această cauză.

Nu au inclus-o nici printre motivele actualului protest, care vizează doar recalcularea pensiilor de serviciu.

Cine plătește pentru activitatea redusă?

Europa Liberă a întrebat reprezentanții ministerului Justiției, CSM, ÎCCJ ai Curților de Apel și Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel dacă magistrații care nu și-au îndeplinit în totalitate obligațiile de serviciu prin decizia de amânare a soluționării cauzelor, vor beneficia de plata integrală a drepturilor salariale pentru perioada respectivă.

Nu am primit vreun răspuns.

Excepție a făcut judecătoarea Diana-Mihaela Cheptene-Micu, președinta Curții de Apel Iași, cu care am avut o discuție telefonică.

„Nu există magistrați care să nu-și fi îndeplinit obligațiile. Dacă există asemenea de situații, sesizăm inspecția (Inspecția Judiciară, n.r.). Până acum, n-am înregistrat situații de-astea”, a declarat pentru Europa Liberă președinta Curții de Apel Iași.

Întrebată dacă este de părere că magistrații care amână cauzele „și-au îndeplinit obligațiile”, a evitat un răspuns.

„Dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial”, a declarat premierul Ilie Bolojan în conferința de presă de vineri, de la Guvern.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.