Rachete franțuzești și o controversă. De ce cumpără România rachete Mistral 3 prin achiziție directă și nu prin licitație

„Legat de apărarea anti-aeriană, trebuie luată o decizie privind achiziția sistemelor SHORAD și VSHORAD.”

SHORAD și VSHORAD sunt sisteme de rachete cu bătaie scurtă (20-30 de kilometri) și foarte scurtă (aproximativ 5 kilometri).

„În felul acesta am avea o arhitectură completă a sistemului de apărare anti-aeriană și ar fi un sistem performant și un element important de descurajare față de o eventuală operație aeriană împotriva României.”

Declarațiile nu sunt recente, ci de acum mai bine de șase ani.

Au fost făcute pentru Europa Liberă în martie 2019 de generalul-locotenent (r) Virgil Bălăceanu, fostul reprezentat al României la Comandamentul NATO și fost comandant al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei (SEEBRIG).

În tot acest timp, achiziția acestora a bătut pasul pe loc.

În paralel, nici sistemele MANPAD (Man-Portable Air-Defence Systems) nu au fost cumpărate, deși Parlamentul a aprobat demararea procedurilor pe 21 iunie 2022, adică la câteva luni de la invazia Rusiei în Ucraina.

După cum o spune și numele - sisteme portabile de apărare antiaeriană - acestea sunt rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acțiune, portabile, folosite de infanteriști.

Dotarea Armatei Române cu aceste tipuri de rachete a revenit în atenția publică odată cu adoptarea Programului de Guvernare al cabinetului Bolojan, pe 23 iunie 2025, când acesta a obținut învestitura prin votul Parlamentului.

La capitolul Reforme/ Reorganizări al documentului, primul obiectiv notat de premier și de coaliția de guvernare este: „Introducerea în 2025 în programul SAFE (Security Action for Europe) a achiziției de rachete Mistral”.

Fraza s-a transformat imediat în subiect de controverse, de știri false, avalanșă ce a generat inclusiv o reacție publică a Ambasadei Franței în România, fapt fără precedent.

Un motiv ușor de identificat pentru a explica cel puțin o parte din dezinformare vine din confuzia provocată de caracteristicile oarecum asemănătoare, însă: sistemele MANPAD (manevrate terestru de militari) sunt diferite de sistemele SHORAD (instalate pe vehicule militare). Iar bugetele sunt diferite: primul este de trei ori mai mic față de al doilea - sub 700 de milioane de euro, față de 2 miliarde de euro.

Europa Liberă a vorbit cu premierul Ilie Bolojan, cu reprezentanții Ambasadei Franței și cu experți în domeniu despre oportunitatea acestei achiziții și modalitatea de achiziție, adică din sursă directă, deși era o licitație în curs, și despre costurile propriu-zise.

Mistralul discordiei

„Primul tun de miliarde dat de Guvernul Bolojan” - era titlul dezbaterii din emisiunea Punctul Culminant de la România TV, apropiată de cercurile radicale și suveraniste.

„Nici nu a apucat să se instaleze la Palatul Victoria și cabinetul Bolojan face față primelor acuzații de corupție. Primul tun anunțat este introducerea în Programul de Guvernare a achiziției directe a rachetelor de apărare antiaeriană MBDA Mistral, de producție franceză”, spunea luni, 23 iunie, Victor Ciutacu în emisiunea moderată la România TV.

„Asta înseamnă anularea licitației lansată de Romtehnica pentru achiziția de sisteme cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune din sistemul SHORAD/ VSHORAD pentru care nu a fost încă închisă licitația Romtehnica, estimat la aproximativ două miliarde de euro, iar cel franțuzesc cu doar 80% mai scump”, mai susținea Ciutacu.

Potrivit acestuia, sistemul francez ar costa aproape dublu.

Informațiile difuzate de această televiziune au avut parte de o reacție din partea Ambasadei Franței la București.

Aceasta a explicat că rachetele Mistral fac parte dintre cele destinate infanteriștilor; cele pentru vehicule, într-un program mai costisitor sunt diferite, iar producătorul francez a pierdut deja una dintre acele competiții.

România colaborează în prezent cu Franța în privința unor proiecte diverse de armament pentru dotarea forțelor armate române cu echipamente, a precizat diplomația franceză.

În domeniul apărării antiaeriene, există două proiecte distincte:

• unul destinat dotării soldaților infanteriști (prin sistemul MANPAD, Mistral 3 - produs de MBDA)
• altul dotării vehiculelor (prin sistemele SHORAD și VSHORAD - produse de companii precum General Dynamics, Northrop Grumman, Raytheon, MBDA și Thales).

„Statul francez propune rachete de ultimă generaţie Mistral 3 în cadrul unei achiziţii comune pentru nouă ţări, inclusiv Franţa şi România. Astfel, toate ţările beneficiază de aceleaşi condiţii de achiziţie (preţ avantajos, calitate şi performanţă), ca de altfel şi Franţa”, a transmis ambasada Franței la București, printr-un comunicat de presă, referitor la achiziția de sisteme portabile.

„Preţul propus României este mult mai mic decât bugetul de 700 de milioane de euro aprobat de Parlamentul de la Bucureşti pentru acest echipament”, menționează comunicatul.

În ceea ce privește sistemele antiaeriene cu rază scurtă şi foarte scurtă de acţiune instalate pe vehicule (SHORAD și VSHORAD), ambasada a afirmat că „o companie franceză a răspuns la o licitaţie lansată de Guvernul român. O ofertă a fost prezentată de această companie, dar a fost eliminată de autorităţile române”.

Dezinformare cu repetiție

Precizările ambasadei Franței nu au fost suficiente pentru toată lumea.

Senatorul partidului extremist AUR, Petrișor Peiu, a continuat să răspândească în spațiul public informații fără acoperire, chiar dacă el însuși recunoaște că sunt „neverificate” și în pofida faptului că are mai mulți colegi în comisiile de apărare ale Parlamentului și avea acces facil la verificarea informațiilor.

Fost consilier al premierilor Radu Vasile și Adrian Năstase, senatorul AUR scria pe 26 iunie: „Conform unor informații neverificate, achiziția rachetelor Mistral ar fi în valoare de 2 miliarde euro, în condițiile în care Guvernul Bolojan cere sacrificii pentru a reduce deficitul bugetar cu 5 miliarde”.

Senatorul insista pe suma de 2 miliarde de euro, deși Ambasada Franței la București anunțase deja că „preţul propus României este mult mai mic decât bugetul de 700 de milioane de euro aprobat de Parlamentul de la Bucureşti pentru acest echipament”.

Ce spun documentele oficiale despre achiziția rachetelor MANPAD

O informație referitoare la suma destinată rachetelor MANPAD figurează în solicitarea MApN privind aprobarea Programului de înzestare cu tehnică militară cu numele „Sistem de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acțiune, portabil – MANPAD”.

Programul MApN se referă la „achiziția a 231 de sisteme de rachete antiaeriene MANPAD, a suportului logistic aferent acestora precum și a echipamentelor specifice de instruire și antrenament”, conform documentului consultat de Europa Liberă.

Valoarea estimată era la 662,5 milioane de euro, fără TVA, dar documentul cuprinde precizarea că „valoarea exactă” va fi stabilită în urma „derulării procedurilor de achiziție”.

Cererea Ministerului Apărării către Parlament a fost aprobată pe 21 iunie 2022 cu unanimitate de voturi de Comisiile reunite pentru Apărare din Parlament.

Dintre cei 32 de membri ai Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, șase sunt, în prezent, membri ai partidului AUR. Unul dintre ei este chiar președintele AUR, George Simion.

Pentru a clarifica prețul exact al achiziției, Europa Liberă a întrebat reprezentanții Ambasadei Franței în România.

„Din motive evidente de confidențialitate legate de concurență, nu putem furniza prețul exact al ofertei noastre”, au transmis reprezentanții Ambasadei Franței în România.

Conform acestora, până în prezent, Belgia, Cipru, Danemarca, Spania, Estonia, Franța, Ungaria și România au semnat acordul-cadru pentru această achiziție comună a sistemelor Mistral 3 (MANPAD).

Europa Liberă a întrebat și care este prețul rachetelor Mistral și care sunt performanțele lor, comparativ cu cele similare ale altor producători?

„Performanțele rachetei, la fel ca şi cele ale concurenților săi, sunt secretizate. Cu toate acestea, Mistral este în prezent una dintre cele mai bune rachete din clasa sa, de unde și succesul său. Are performanțe cel puțin la fel de bune, și adesea mai bune, decât toți concurenții săi în ceea ce privește raza de acțiune, precizia și letalitatea”, au transmis reprezentanții Ambasadei Franței.

Ce spune premierul Bolojan despre achiziția directă

Precizările premierului Ilie Bolojan și ale reprezentanților MApN par de natură să lămurească motivele pentru care achiziția rachetelor Mistral este trecută direct în Programul de Guvernare.

Întrebat de ce o achiziție directă și nu o licitație, având în vedere că astfel putea fi ales cel mai bun preț, premierul Ilie Bolojan a dat vina pe termenul lung de achiziție prin această procedură.

„Programul pe componenta de apărare a fost propus de Ministerul Apărării și dacă este trecut acolo, vă dați seama, sunt un număr de pagini, îl asumăm. Acum, vă rog să verificați de când au început procedurile de licitație, de când s-au derulat aceste proceduri și vedeți că, practic, este o fază finală, care a început de ceva timp. Ceva timp înseamnă cel mai, să spunem, târziu 2024”, a spus Bolojan.

Licitația pentru MANPAD-uri a fost lansată în august 2022 și era estimată la 677,3 milione de euro fără TVA. Pe 25 iulie 2023 era anulată. Motivul: „Au fost depuse numai oferte inacceptabile și/sau neconforme”, este scris pe pagina oficială a licitației.

În plus, Bolojan a motivat atribuirea directă prin faptul că prin achiziția Mistral 3 se accesează fondul european de apărare. Acesta prevede că rambursarea sumelor de către autoritățile de la București începe abia după zece ani de la folosirea lor și se face în alți 30 de ani.

„Cred că este important ca această creștere de cheltuieli de apărare, în anii următori, să se facă o parte pe acest credit SAFE. În primul rând că este mult mai avantajos decât cele pe care le luăm noi de pe piață. Și în momentul în care ai niște, să spunem, investiții ferme, care pot fi trecute pe această finanțare, cred că toate trebuie trecute pe această finanțare (europeană n.r.) și nu din bugetul de stat, pentru că acest credit se plătește pe termen lung, are o perioadă de grație, dar asta e o chestiune general valabilă”, a mai spus Bolojan.

În privința celei de-a doua componente legate de rachetele cu rază/bătaie scurtă și foarte scurtă de acțiune, cea privind programului de dotare a vehiculelor cu sisteme rachete (SHORAD/ VSHORAD), suma estimată este de 2 miliarde de euro, conform licitației lansate de Romtehnica în noiembrie 2023.

Încheiată la finalul anului trecut, nici această licitație nu a avut parte de desemnarea unui câștigător întrucât, pe 17 decembrie 2024, a fost înregistrată contestația formulată de casa de avocatură „Gorun și asociații” în numele unui participant anonimizat.

După ce a fost respinsă, firma Lig Nex1 înregistra la Curtea de Apel București, pe 13 februarie 2025, un litigiu privind rezultatul contestației. Sesizarea a fost respinsă pe 24 martie ca nefondată.

În continuare, pe pagina licitației SHORAD/ VSHORAD stă scris „ATENȚIE, pentru această procedură de achiziție au fost înregistrate contestații!”.

Nu se știe când va fi desemnat un câștigător, dacă va fi desemnat unul.

Și reprezentanții MApN au o ferit un punct de vedere pe cele două programe MANPAD (de înzestrare a soldaților, în jur de 700 de milioane de euro) și SHORAD/VSHORAD (de înzestrare a vehiculelor, de circa 2 miliorde de euro), aprobate de Parlamentul României în anii anteriori.

„Programul MANPAD reprezintă o investiție strategică în securitatea României, contribuind la consolidarea apărării comune europene. Acesta poate beneficia de finanțare parțială nerambursabilă prin Instrumentul pentru Consolidarea Industriei Europene de Apărare prin Achiziții Publice în Comun (EDIRPA), ceea ce înseamnă că o parte din costuri pot fi acoperite de Uniunea Europeană.”

„România participă la Inițiativa Europeană de Achiziție în Comun a sistemelor Mistral 3 alături de alte opt state europene, detaliile programului fiind în curs de evaluare împreună cu partea franceză”, au mai spus reprezentanții MApN.

În ceea ce privește sistemele de rachete pentru vehicule, MApN spune că „după parcurgerea unei proceduri competitive, autoritatea contractantă, respectiv Direcția Generală pentru Armamente din MApN, prin CN Romtehnica SA, a comunicat operatorilor economici implicați rezultatul procedurii de atribuire”.

„În urma comunicărilor nu au fost depuse contestații, iar procedura de atribuire urmează să fie finalizată prin semnarea Acordului Cadru între autoritatea contractantă și operatorul economic desemnat câștigător”, a mai transmis biroul de presă al MApN.

Am întrebat reprezentanții Apărării de ce susțin că „nu au fost depuse contestații”, din moment ce ele figurează explicit pe pagina licitației.

„Contestația la care faceți referire a fost depusă în cadrul etapei de evaluare a ofertelor, înainte de finalizarea acestei etape și, implicit, înainte de comunicarea rezultatului procedurii de atribuire. Atât contestația depusă la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, cât și plângerea formulată ulterior la Curtea de Apel București de operatorul economic descalificat, au fost respinse ca nefondate. Prin urmare, în Comunicatul transmis de MApN, se face referire la contestațiile care vizează rezultatul final al evaluării ofertelor, rezultat care nu a fost contestat”, a comunicat biroul de presă al MApN.

Conform acestora, în noiembrie 2024 a fost confirmată primirea României în cadrul inițiativei pentru achiziția în comun de sisteme MISTRAL 3, alături de alte opt state europene.

„În prezent, procedura este în derulare, având loc discuții cu partenerul francez pentru stabilirea detaliilor achiziției, care, pentru România, constă în 231 sisteme MANPAD, 934 rachete MISTRAL 3 și echipamente conexe acestor sisteme, furnizate în cadrul inițiativei de cooperare europeană „European Joint Acquisition of Mistral Systems”, a mai transmis pentru Europa Liberă biroul de presă al MApN.

Cât de oportună e achiziția rachetelor Mistral 3

Faptul că România ar putea să se alăture unui proiect lansat de Franța pentru a obține rachete Mistral mai rapid nu este nou. Era anunțat încă din 15 iulie 2023, cu două săptămâni înaintea suspendării licitației Romtehnica.

Din punctul de vedere al specialiștilor, cumpărarea este în continuare oportună, mai ales că figurează de mulți ani în programul de înzestrare al armatei române.

„Avem această achiziție, luată în cadrul politicii europene, un grup de țări cumpără aceste rachete și ăsta e un avantaj în general, când se cumpără de mai mulți, înseamnă producție mai mare, scăderea costului și așa mai departe”, a declarat pentru Europa Liberă comandorul în retragere Sandu Valentin Mateiu.

„Nu este o problemă că a fost trecut în Programul de Guvernare din moment ce, la final, avem ceva prevăzut în programul național de înzestrare, ceva ce a decurs logic de aici”, este de părere comandorul.

Întrebat despre calitatea rachetelor Mistral 3, comparativ cu rachetele americane Stinger (date ca exemplu de alternativă de senatorul AUR, Petrișor Peiu) sau cu alte produse similare, Mateiu a respins temerile.

„Luăm acum ultima variantă și cred că este o rachetă performantă, pentru că francezii l-au îmbunătățit permanent. Stinger ține puțin de istorie, în sensul că și americanii au evoluat (de la acel model, n.red.). Nu luăm o vechitură, luăm un sistem modernizat, competitiv, una dintre rachetele MANPAD performante din lume în acest moment”, a explicat Mateiu.

Cu privire la alternative, dacă nu ar opta autoritățile pentru Mistral, comandorul în retragere a spus că ele există dar, conjunctural, varianta franceză este pentru moment cea mai bună opțiune.

„Sunt alternative și europene, și în Statele Unite, dar conjunctura actuală mi se pare foarte bună. În Europa, Mistralul cred că este în momentul de față una dintre rachetele performante”, a concluzionat Mateiu.

Și expertul în politică externă, Dan Claudiu Degeratu susține oportunitatea achiziției de sisteme de rachete MANPAD și SHORAD/ VSHORAD.

„Dacă sunt Mistral sau de la altă companie producătoare, n-am ce să comentez. Cerința operațională urgentă pe termen foarte scurt este prioritate. Am amânat-o de multă vreme, figurează în programul de înzestrare a armatei și trebuie să avem mai multe rachete cu rază foarte scurtă și scurtă de acțiune”, susține Degeratu.

Acesta susține și că aderarea la programul european este soluția potrivită în acest moment.

„Noi avem un program național pentru achiziții, de rachete cu rază foarte scurtă și scurtă de acțiune, care bătea pasul pe loc. Dacă cumva se blochează această formă de achiziție în comun, atunci ne întoarcem la programul nostru pe care să trebuie cumva să-l revitalizăm, ceea ce nu e foarte simplu, pentru că asta înseamnă mai mulți bani”, explică Dan Claudiu Degeratu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.