România electorală se transformă sub presiunea generațiilor tinere, arată cel mai recent sondaj electoral. Dacă ar fi alegeri mâine și ar vota doar tinerii, Parlamentul României ar arăta complet diferit față de configurația actuală.
Analiza preferințelor de vot pe grupe de vârstă subliniază o polarizare puternică: tinerii optează masiv pentru partide noi sau radicale, iar seniorii rămân fideli formațiunilor consacrate.
*
Două treimi dintre tinerii români cu vârste între 18 și 29 de ani ar vota, în această ordine, cu: AUR (34%), SENS (16%) și USR (14%), arată sondajul INSCOP Research, realizat pe un eșantion de 3.000 de persoane.
Partidul SENS, aflat în afara Parlamentului, devine astfel a doua opțiune a tinerilor, devansând atât Uniunea Salvați România (USR), cât și partidele vechi.
Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD), odinioară repere electorale solide, coboară la 13%, respectiv 9% în rândul celor sub 30 de ani. Alte partide, precum Partidul Oamenilor Tineri (POT), UDMR și SOS România, adună împreună 11% din voturi, iar niciun respondent tânăr nu a ales un independent.
În categoria 30–44 de ani, jumătate dintre români ar opta pentru Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). USR rămâne a doua opțiune, cu 18%, iar PNL și PSD adună doar 11% și 8%. Partidul SENS dispare aproape complet din acest segment.
Pentru românii cu vârsta între 45 și 59 de ani, AUR continuă să domine (41%), urmat de PNL (19%), PSD (15%), USR (12%) și restul partidelor au sub 6%.
Seniorii de peste 60 de ani rescriu însă ordinea: PSD devine lider cu 38% din preferințe, urmat de AUR (28%) și PNL (15%). Partidele tinere sau radicale nu reușesc să pătrundă semnificativ în votul vârstnicilor – SENS nu apare deloc în preferințele acestei grupe. USR coboară la 7%, iar restul partidelor rămân irelevante în această categorie.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, consideră că datele evidențiază „o polarizare accentuată între generații”, care semnalează „transformări profunde în modelul de socializare politică”.
Tinerii, spune el, aleg opțiuni antisistem, mizând pe schimbare rapidă și pe o critică sistemică a ordinii post-1989, cu accente naționaliste și de neîncredere instituțională. Seniorii preferă stabilitatea și protecția socială, păstrând încrederea în partidele tradiționale.
Barometrul trage un semnal de alarmă: partidele dominante nu reușesc să depășească praguri simbolice de susținere în rândul tinerilor, ieșind astfel la suprafață o criză gravă de reprezentare.
Fractura intergenerațională complică dialogul și capacitatea sistemului politic de a formula politici incluzive și durabile.
România pare să devină două continente politice, între dorința de schimbare radicală și bătălia pentru continuitate.
Andrei Țăranu, politolog: Generația 18-29 de ani este extrem de divizată
Divizarea profundă a tinerilor români între discursul „furiei” promovate de AUR și aspirația spre modernitate a proiectului SENS reprezintă una dintre cele mai frapante dinamici politice ale ultimelor alegeri.
Într-o intervenție pentru Europa Liberă, politologul Andrei Țăranu explică rădăcinile fenomenului electoral în rândul tinerilor.
„Generația 18-29 de ani este extrem de divizată, din punct de vedere cultural și educațional”, spune Țăranu.
„O cohortă foarte mare de persoane au fost abandonate de stat încă de pe vremea așa-zisului ministru Funeriu, din 2011, când a început exodul din sistemul de educație. Practic, am asistat la ieșirea a sute de mii de elevi din școală, fără bacalaureat, fără formare profesională.”
Pentru acești tineri, viața în România de azi e marcată de precaritate. „Sunt forțați să lucreze la negru sau la gri, rareori se angajează în mod legal, mulți locuiesc încă cu părinții, în special în orașe mici, foste industriale, sau în mediul rural. Dacă locuiesc în România – mulți iau drumul străinătății. Frustrarea lor e imensă. Statul nu a făcut nimic pentru ei, pur și simplu au fost uitați,” completează Țăranu.
Această frustrare, transformată în „vot de supărare”, s-a canalizat către singurul partid care le-a propus o identitate: AUR.
„AUR nu a adus, de fapt, soluții, ci recunoaștere: le-a spus acestor tineri că există, că sunt importanți. Pentru cineva ignorat peste zece ani de sistem, asta contează enorm. De aici și votul masiv din partea cohortelor marginalizate,” argumentează politologul.
Dimensiunea acestui segment, subliniază el, nu e de neglijat: „Vorbim de 800–850.000 de tineri. Ei nu formează doar o bulă furioasă. Ei au puterea să decidă soarta unor alegeri, să încline balanța majorității. Despre ei știm prea puțin; ei nu apar în sondaje, nu sunt intervievați la televizor, nu participă la proteste cu lozinci sofisticate, dar, când au ocazia, votează radical.”
La polul opus, explică Țăranu, regăsim un segment mult mai redus numeric, dar vocal: tinerii educați din spațiul urban mare. „În orașele universitar, cum sunt București, Cluj, Timișoara, Iași, Constanța, Craiova, găsim tineri care pot fi numiți emancipați – votează cu stânga, sprijină valori progresiste, sunt conectați la problematici europene, activism ecologist și drepturi identitare.”
În acest context, SENS devine o opțiune – dar una aproape simbolică. „SENS nu e propriu-zis un partid. E o inițiativă în jurul unui lider – Nicu Ștefănuță – care are un discurs coerent, cu accent ecologist și social, adaptat la exigențele generației urbane moderne. Din păcate, structura reală lipsește, SENS a rămas la stadiul de dorință, nu de forță electorală. Dar, pentru acest segment urban, el reprezintă o speranță, o declarație de principii,” susține Țăranu.
Deși la nivel de percepție publică există tentația de a asimila SENS cu un partid de stânga real, Țăranu este tranșant: „SENS nu este un partid de stânga, pentru că, practic, nu există ca partid. E legat de liderul său, de identitatea lui Ștefănuță. USR, pe de altă parte, are un discurs pe alocuri radical, cu accente conservatoare, anti-sistem, mai mult axat pe respingere decât pe construcție.”
Acest fapt a generat, spune el, și demobilizare în rândul progresiștilor: „USR-ul sperie tinerii emancipați cu ideea de «vot util», anulează orice șansă de diversificare pe stânga a peisajului politic românesc. Sunt destule voci în USR care nici măcar nu-și asumă progresismul, dimpotrivă, îl resping din teama de a nu pierde procente.”
AUR: „Reacția naturală la falimentul moral și social” | SENS: „O voce serioasă pentru durerea și aspirațiile tinerilor”
Președintele Tineretului AUR, deputatul Răzvan Biro, spune pentru Europa Liberă că „preferința tot mai clară a tinerilor pentru AUR este o reacție naturală la falimentul moral și social al vechilor partide.”
Mesajul transmis de AUR s-ar dori o alternativă sinceră: „Generațiile tinere nu mai cred în promisiuni, în etichete sau în rețele de partid. Caută coerență, curaj și autenticitate, iar aceste lucruri le găsesc în mesajul nostru”, spune Biro.
În opinia conducerii AUR, această orientare a tinerilor reflectă o criză profundă de reprezentare: „Partidele vechi au abandonat complet generația tânără, iar pentru mulți, AUR este singura voce care le spune adevărul: România nu se mai poate construi pe minciună, corupție și ipocrizie.”
De aceea, spune Biro, tinerii ar alege AUR: pentru că „simt că fac parte dintr-un proiect autentic, care nu îi disprețuiește și nu îi tratează ca pe o categorie de marketing, ci ca pe o generație care poate schimba România cu adevărat”.
Pe de altă parte, Andrei Macsut, președintele SENS, spune că partidul său este preferat de tineri „pentru că vor ca părerile lor să conteze și durerea lor să aibă voce politică”.
El descrie obstacolele cu care tinerii se confruntă: „Nu vorbește nimeni despre cât e de greu să muncești opt ore pe zi sau mai mult și să stai cu chirie sau cu părinții pentru că nu-ți permiți un loc al tău.”
Macsut subliniază lipsa de empatie a partidelor clasice: „Dacă spui că ceva te doare, partidele vechi nici nu te iau în serios, ba mai primești și batjocură gen «tinerii sunt leneși, vor doar să primească».”
La fel se întâmplă când tinerii exprimă suferințe emoționale sau cer condiții de muncă decente: „dacă spui că ești în depresie, ți se răspunde să termini cu prostiile și să-ți vezi de treabă.”
SENS se diferențiază prin conștientizarea și asumarea acestor probleme reale ale tinerilor, spune el: „În SENS știm că problemele acestea sunt reale și trebuie adresate. Probabil de aceea și ne apreciază - văd că îi luăm în serios și că nu îi judecăm pentru problemele pe care le au.”
Din punct de vedere ideologic, SENS spune că nu este de stânga, ci se definește ca „un partid verde progresist de centru-stânga” care crede în prosperitatea prin cooperare și în responsabilitatea față de generațiile viitoare.
„Generațiile viitoare trebuie să se bucure cel puțin de aceleași resurse și oportunități pe care le avem noi acum (atâtea câte mai sunt). Oamenii sunt liberi atunci când au mai multe oportunități și posibilitatea să le și urmeze.”
Ce urmează? Politolog: SENS are șanse să intre în Parlament în 2028, partidele mainstram în pericol
Politologul Vlad Adamescu estimează o posibilă intrare a SENS în Parlament cât de curând.
„SENS reușește să se mențină în sondaje pe la 3%, de la europarlamentare încoace. De aceea, cred eu, că SENS are o șansă foarte bună să intre în Parlament chiar în 2028, dar cu în jur de 5%, pentru că electoratul acesta de centru-stânga este nereprezentat în România”, explică Adamescu.
Politologul spune că mulți români susțin politici economice de stânga, nu se identifică politic astfel, chiar și
„60-70% din ei, marea lor majoritate, susțin politici economice de stânga, redistributive, dar nu se identifică cu stânga politică, pentru că stânga politică este stricată din cauza asocierii cu regimul comunist. Inclusiv AUR a preluat mesaj de stânga cu casele de 35.000 de euro”, mai spune Adamescu.
El avertizează că, dacă nu se reformează, partidele tradiționale vor ajunge marginale în preferințele românilor.
„Dacă ne uităm pe date și dacă ne uităm și la felul în care funcționează PSD în prezent, … cred că, dacă nu se reformează, vorbim aici de două-trei cicluri electorale maxim în care nu să dispară total, dar să se reducă undeva la 10% din opțiunile românilor”, mai spune el.
PNL-ul din punct de vedere stă și mai rău. „Este blocat din faptul că jumătate din partid trage la PSD și la continuarea practicilor clientelare și din asocierea cu PSD, iar de cealaltă parte este afectat de faptul că USR a reușit să-și consolideze un electorat fidel”, mai precizează Adamescu.
Primele alegeri la care predicțiile actuale ar putea să-și arate sau nu validitatea sunt programate în România în 2028.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
