Vicepremierul Dragoș Anastasiu a demisionat după scandalul mitei pe care ar fi dat-o reprezentanților ANAF timp de opt ani. Anunțul l-a făcut duminică, pe 27 iulie, într-o conferință de presă în care a explicat contextul în care a dat mită și care este relația mediului de afaceri cu statul. „Mi-e clar că nu mai pot ajuta”, a afirmat Anastasiu, „pentru că, indiferent ce aș face, va continua procesul de denigrare bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. I-am spus că voi face mai mult rău premierului”.
O anchetă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din 2018 a stabilit că firmele controlate de Anastasiu au plătit lunar aproximativ 2.000 de euro, prin contracte fictive, pentru a evita probleme la controalele fiscale, o situație descrisă de vicepremier atât ca un șantaj, cât și ca o formă de protecție a afacerilor sale.
Dosarul a ajuns în justiție și s-a încheiat cu condamnarea definitivă a Angelei Burlacu, funcționară ANAF, la cinci ani și două luni de închisoare pentru luare de mită.
Anastasiu a recunoscut în fața instanței și în fața procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) că a semnat un contract fictiv cu o firmă indicată de inspectoarea Fiscului (ANAF), pentru a masca aceste plăți de mită.
El a explicat că a fost forțat să accepte plata mitei din teama că refuzul ar fi condus la deschiderea unui dosar penal care ar fi dus la insolvența firmei și la concedierea angajaților:
„La momentul respectiv, perspectiva declanșării unei anchete penale și a prelungirii controalelor îl duceau la ideea declanșării insolvenței și a concedierii personalului, ceea ce însemna închiderea firmei și afectarea a peste 20.000 de călători care aveau serviciile plătite,” conform motivării Curții de Apel București, citată de Hotnews.
A doua zi după demisia vicepremierului, Europa Liberă i-a întrebat pe bucureșteni ce cred despre mită, dacă există mai multe tipuri de șpagă și dacă/cui au dat vreodată vreo „atenție”.
Facebook Forum