Belarusul a eliberat sâmbătă 14 prizonieri. Printre ei se află Serghei Țihanovski, arestat în 2020 în timp ce încerca să candideze la președinție împotriva autocratului Alexandr Lukașenko.
Actualizare 17:40- Soția lui Țikhanovski, Svetlana Țihanovskaia, aflată în exil după ce a fost forțată să părăsească Belarusul pentru că a reclamat la Biroul Electoral fraudarea alegerilor de către Alexandr Lukașenko, a confirmat comunicatul.
„Soțul meu, Serghei, este liber! E greu de descris bucuria din inima mea”, a scris ea într-o postare pe X, alături de un videoclip care îi arată pe cei doi îmbrățișându-se după ce Țihanovksi, total de nerecunoscut, a coborât dintr-o dubă.
Știrea inițială
John Coale, adjunctul trimisului american Keith Kellogg, a declarat într-o postare pe X din 21 iunie că cei 14 prizonieri au fost eliberați în cooperare cu guvernul lituanian.
Igor Karnei, un fost jurnalist de la serviciul belarus al postului RFE/RL, cunoscut local sub numele de Radio Svaboda, a fost, de asemenea, eliberat. El a fost arestat în 2023 și condamnat la trei ani de închisoare pentru acuzații de „extremism” pe care le neagă.
Țihanovski a încercat să candideze împotriva lui Lukașenko la alegerile din august 2020, dar a fost reținut înainte de vot. Soția sa a preluat candidatura din partea opoziției.
Lukașenko a fost declarat învingător al alegerilor, ceea ce a declanșat proteste din partea a zeci de mii de belaruși care susțin că votul a fost fraudat.
Demonstrațiile au durat luni de zile, belarușii cerând ca Lukașenko, aflat la putere din 1994, să demisioneze și să organizeze noi alegeri.
Votul din august 2020 a fost respins ca fiind fraudulos de opoziție și de Occident, iar Lukașenko a reprimat cu violență demonstrațiile, arestând mii de oameni și alungând majoritatea figurilor importante ale opoziției din țară.
Mai mulți protestatari au fost uciși în violențe, iar organizațiile pentru drepturile omului spun că există dovezi credibile că tortura a fost folosită împotriva unora dintre cei reținuți.
Lukașenko neagă că ar fi fraudat alegerile și a refuzat să negocieze cu opoziția condusă de Svetlana Țihanovskaia.
Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada și alte țări au refuzat să-l recunoască pe Lukașenko, în vârstă de 68 de ani, drept lider legitim al Belarusului și i-au impus lui și înalților oficiali belaruși sancțiuni ca răspuns la „falsificarea” votului și la represiunea postelectorală.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI