E atât de mare zgomotul produs de traficul din zona Pieței Unirii încât, dacă nu s-ar vedea din când în când utilaje de construcții în parcul proaspăt îngrădit, nimeni nu și-ar da seama că acolo se lucrează.

„Refacem și consolidăm Planșeul și Pasajul Unirii” și „Ne cerem scuze pentru disconfortul creat pe perioada lucrărilor” sunt anunțurile care pot fi citite, din loc în loc, și care dovedesc că, în sfârșit, una dintre cele mai importante lucrări de infrastructură urbană a demarat.

Startul a fost dat marți, 10 iunie 2025.

Autorizația de construire a fost semnată de actualul președinte al României, Nicuşor Dan, în ultima sa zi a mandatului de primar general al Capitalei.

O problemă ce a generat un episod hilar, în urmă cu opt luni: așa-zisa „bătălie de la Planșeul Unirii”.

Scurta brambureală de la Planșeul Unirii

„Am început să punem în siguranță centrul Bucureștiului”, anunța triumfalist Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, în conferința de presă organizată în dimineața zilei 14 octombrie 2024. O zi de luni.

Din primele minute ale respectivei date, imediat după miezul nopții, o armată de subordonați împrejmuise o parte din Parcul Unirii din București cu un gard lung de câteva sute de metri.

Când soarele abia se vedea, zeci de angajați și utilaje excavau deja, în căutarea planșeului ce trebuia refăcut.

După anunțul lui Băluță, Nicușor Dan, în funcția de atunci de primar al Capitalei, și-a făcut prezența la fața locului.

„Niște cetățeni au pus niște garduri pe un teren care nu le aparține și noi o să le luăm, pentru că e administrarea noastră”, spunea primarul general în timp ce încerca să demonteze împrejmuirea.

Dan a fost împiedicat de polițiștii locali de la Sectorul 4, aflați în subordinea primarului Băluță.

Agenții sectorului 4 au reclamat la 112 că are loc „o distrugere”, moment în care Nicușor Dan a cerut implicarea poliției naționale. Nu a obținut-o. A revenit în noapte cu un ordin de demolare și, în cele din urmă, șantierul a fost oprit.

„Până va avea toate avizele”, a explicat Nicușor Dan intervenția sa de pe teren.

Acțiunile i-au pus, spre final, față în față pe polițiștii locali de la Sectorul 4 cu cei de la Poliția Locală a Capitalei. Încăierarea dintre forțele de ordine a fost evitată la limită.

Chiar și așa, incidentele nu au lipsit: un bărbat de 48 de ani, polițist local de sector, a făcut o sesizare penală împotriva unui șofer de buldo-excavator de 41 de ani „de la centru”. Acesta din urmă este suspectat de lovire și alte violențe.

În timp ce încerca să pună la pământ gardurile care împrejmuiau lucrarea din parc, bărbatul de 41 de ani i-ar fi accidentat pe cel de 48 și pe unul dintre colegii săi, un bărbat de 36 de ani. Acesta din urmă n-a dorit să depună plângere.

Cei doi răniți făceau parte din grupul de polițiști locali de la sectorul 4 , grup care încerca să protejeze perimetrul planșeului din Piața Unirii, care fusese instalat peste noapte.

De cealaltă parte, muncitori sprijiniți de polițiști locali de la Primăria Generală încercau să dea jos împrejmuirea pentru a bloca săpăturile.

Era pentru prima dată, în 35 de ani, când forțe de ordine publică se aflau față în față, pe poziții divergente. Precedenta dată fusese în decembrie 1989.

Miza disputei: demararea unor lucrări de 92 de milioane de euro (461 milioane de lei) la planșeul de peste râul Dâmbovița de către asocierea de firme Erbașu – Bog Art și Concrete & Design Solution.

Începutul unui proiect ambițios de infrastructură

Înapoi în prezent, zeci de utilaje și de muncitori au ocupat același perimetru din care erau îndepărtați în urmă cu opt luni. Spre deosebire de anul trecut, pe lângă constructori sunt și echipe de la Apa Nova sau Electrica.

Sunt scoase corpurile de iluminat de pe stâlpii aflați în perimetrul lucrării, sunt îndepărtate elementele de mobilier urban sau ceasurile care imită obiecte similare de epocă.

„Fântânile arteziene din Piața Unirii vor fi dezafectate de săptămâna viitoare, pentru a pregăti frontul de lucru necesar refacerii Planșeului Unirii. Acestea vor fi readuse în locație la finalul lucrărilor”, anunța primarul Sectorului 4 din București, Daniel Băluță, pe 6 iunie.

„Știu că mulți dintre dumneavoastră le îndrăgesc, pentru că ne fac serile de vară mai frumoase și mai răcoroase, însă, în același timp, trebuie să fim conștienți că siguranța oamenilor care se adună acolo seară de seară, precum și a celor ce tranzitează Piața Unirii, este mai presus de orice. Prin urmare, este absolut necesar să refacem Planșeul Unirii, chiar dacă, pentru o perioadă, nu ne vom mai putea bucura de «Simfonia apei»”, explica Băluță.

Miercuri, 11 iunie, în a doua zi de la începerea lucrărilor, toate fântânile încă mai erau funcționale. În câteva zile, cele din apropierea parcului nu vor mai fi.

Spațiul verde, în schimb, suferise deja modificări. Zeci de copaci erau deja tăiați și, din loc în loc, răsăriseră movile de pământ înalte de patru-cinci metri. Erau zonele în care se excava până la planșeul de beton.

Sunt vizate patru zone:

- zona 1 – spațiul din fața Hanului lui Manuc;

- zona 2 – parcul din fața magazinului Unirea;

- zona 3 – fântânile arteziene;

- zona 4 – porțiunea de lângă Pasajul Unirii, unde Dâmbovița iese de sub planșeu.

După închiderea Splaiului Independenței, traficul rutier pe direcția Bulevardul Eroilor – Bulevardul Corneliu Coposu va fi deviat pe Bulevardul Libertății și apoi pe Bulevardul Unirii, inclusiv liniile de transport în comun ale STB.

Pe Bulevardul Unirii, pe sensul de mers dinspre Piața Constituției către Piața Unirii, vor fi amenajate două stații STB provizorii. Banda dedicată transportului public va fi separată de restul traficului.

„Circulația rutieră dinspre Calea Victoriei va fi deviată prin bulevardul Națiunile Unite către bulevardul Libertății și apoi spre bulevardul Unirii. Tot în această etapă, pentru preluarea traficului dinspre bulevardul Corneliu Coposu, respectiv bulevardul Ion C. Brătianu, se va amenaja, în parcul Unirii, un drum cu sens unic, având 3 benzi de circulație și troatuare pentru pietoni”, a explicat primarul Sectorului 4, Daniel Băluță.

Pe durata lucrărilor, circulația pe Splaiul Independenței, între Piața Națiunile Unite și Piața Unirii, va fi restricționată, cu excepția riveranilor.

În paralel cu refacerea Planșeului Unirii, se va consolida Pasajul Unirii și se va face joncțiunea liniei de tramvai între Piața Sf. Vineri și Piața Unirii.

Ce este Planșeul Unirii (Planșeul Dâmboviței)

În urmă cu nouă decenii, în octombrie 1934, Primăria Municipiului București decidea acoperirea râului Dâmbovița pe o lungime de 635 de metri și o lățime de 32 de metri în zona Pieței 8 Iunie, așa cum se numea atunci Piața Unirii.

Dat în folosință în 1936, planșeul începea de la intersecția Căii Victoriei cu Splaiul Independenței și se termina pe Podul Șeban Vodă, la intersecția Splaiului Independenței cu actualul Bulevard Dimitrie Cantemir. Scopul era unul de fluidizare a traficului în zonă.

Acolo unde nu servea drept carosabil, planșeul a fost acoperit cu un strat de pământ gros de jumătate de metru și folosit ca spațiu verde.

Inaugurarea noului planșeu a fost un moment important pentru București. La eveniment, în noiembrie 1935, participa și Regele Carol al II-lea.

În perioada 1985-1987, planșeul este îndepărtat pe o suprafață de 300 de metri, de la intersecția Dâmboviței cu Calea Victoriei (actuala Piața Națiunile Unite) până aproape de Hanul lui Manuc.

Planșeul este consolidat, capătă forma actuală și traversează în diagonală piața de la Hanul lui Manuc până în apropierea Magazinului Unirea. Cea mai mare parte este sub parc, dar există și două noduri rutiere importante amplasate exact pe el.

Scurta serie a expertizelor

La cererea administrației Străzilor București, în 2017 era realizată o expertiză tehnică a planșeului, iar structura era încadrată în stare tehnică IV (nesatisfăcător) din cinci posibile.

Asta înseamnă că renovările nu pot fi autorizate în regim de urgență, ci la fel ca pentru orice structură care nu prezintă un pericol public.

Principalele probleme semnalate acum șapte ani erau grinzi fisurate, armături corodate, infiltrații în placa de beton sau defecte în placa de execuție, conform expertizei consultate de Europa Liberă.

Pentru că nu avea acces la finanțare, Primăria Generală semna în 2022 un protocol de asociere cu Primăria Sectorului 4, iar aceasta din urmă își asuma să facă toate demersurile legale.

Noua expertiză, din acel an, arăta că elementele constructive sunt într-o avansată stare de degradare, cel puțin pe anumite porțiuni, în care există riscul de cedare a structurii. Era păstrată încadrarea în clasa tehnică IV.

Pe 6 august 2024, sub planșeu intra expertul tehnic Mihai Predescu. „Degradările sunt de așa natură încât un colaps al structurii, nu neapărat general, dar foarte probabil local, este posibil să se producă în orice moment”, concluziona Predescu în raport.

Europa Liberă a mers la fața locului în octombrie 2024 și a discutat cu expertul tehnic. Accesul subteran nu a fost posibil. Pentru acest lucru trebuie oprit cursul Dâmboviței, în lacurile de acumulare din amonte.

Problemele de la Planșeul Unirii

„În partea de intersecție cu pasajul subteran (Bulevardul Dimitrie Cantemir cu Splaiul Unirii, n.red.) sunt două infrastructuri care sunt practic rupte, au semne de cedare chiar în zona de circulație, adică nu sub parc. Dacă acele infrastructuri își continuă degradările, s-ar putea ajunge la lucruri foarte grave, cum ar fi un colaps. Din acest motiv, încadrarea tehnică ar putea intra în categoria a cincea (maximă, n.r.)”, răspunde Predescu la întrebarea cum ar cataloga stadiul din toamna anului trecut.

Lucrările începute pe 14 octombrie, ele care au declanșat „bătălia”, nu vizau însă acea zonă, pe care inginerul Predescu o estimează la un careu de cel mult 30 pe 40 de metri, puțin mai mult ca un teren de handbal.

Săpăturile pentru intervenția la planșeu erau în parc, în diagonala opusă, către Hanul lui Manuc.

De la momentul în care au fost oprite, pentru că erau executate în baza unei autorizații de construire contestate de primarul general, primarul Sectorului 4 nu a mai comunicat ce va face în continuare.

„Dacă va fi lăsat de izbeliște, cum a fost de exemplu de la prima expertiză (din 2017, n.r.), e posibil să vină un seism cu magnitudine ceva mai mare și atunci, fundațiile acelea care sunt cu semne destul de clare de degradări, să cedeze complet, caz în care planșeul din zona respectivă s-ar putea prăbuși în Dâmbovița”, mai spunea inginerul Predescu.

Expertul tehnic adăugat atunci pentru Europa Liberă că „de aici poate să urmeze un efect de domino pentru că sub deschiderea centrală a podului există caseta de ape reziduale a Dâmboviței”.

„Dacă și la aceea se prăbușește planșeul de beton peste ea, s-ar putea să se degradeze și ea. În plus, căderea planșeului în apă înseamnă practic blocarea cursului Dâmboviței, care poate avea efecte destul de grave pentru că, bănuiesc, Dâmbovița poate fi reținută o vreme în amenajările din amonte, nu am idee cât de mult, și se poate ajunge la lucruri foarte, foarte grave”, mai avertiza Mihai Predescu.

Printre infrastructurile care pot fi afectate se numără și linia 2 de metrou pe ruta Berceni-Pipera.

„Metroul ar putea fi afectat în zona pasajului subteran, unde sunt galeriile respective (intersecția Bulevardul Dimitrie Cantemir cu Spaiul Unirii, n.r.). Dacă este să cadă structura (planșeul, n.r.) în Dâmbovița, e posibil să degradeze și pereul (strat de piatră care căptușește un taluz, n.r.), respectiv să degradeze și caseta de ape reziduale și să se infiltreze apa, să ajungă la galeriile de metrou. E posibil”, susținea expertul tehnic.

„Ce spune legea, în cazul pericolului public: spune că vei consolida acel element care riscă să producă paguba iminentă”, răspundea, în replică, primarul general Nicușor Dan în octombrie 2024, la solicitarea Europei Libere.

„Dacă expertul spune că «acest element poate să cadă», noi suntem obligați să dăm o autorizație în regim de urgență pentru a fi pusă o structură de rezistență acelui element, dar nu a întregului pasaj, asta spune legea”, completa Dan.

El le cerea reprezentanților Primăriei Sector 4 „să vină cu un proiect de autorizație în regim normal, ceea ce orice om din orașul ăsta, dacă vrea să construiască, obține”.

Opt luni mai târziu, avizele au fost obținute, iar autorizația de construire a fost semnată de Nicușor Dan, devenit între timp președintele României.

Din 10 iunie 2025, supravegheate de bustul regelui dac Decebal, lucrările au început.

Dacă totul va decurge bine, lucrările la Planșeul Unirii vor dura doi ani, exact cât construirea podului făcut de Apollodor din Damasc peste Dunăre, în urmă cu 2.000 de ani.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.