Declarația lui Nicușor Dan vine după ce, zilele trecute, NATO, Uniunea Europeană și Marea Britanie au confirmat că Rusia are campanii de manipulare și dezinformare în mai multe state europene, inclusiv în România.
„Încercările de implicare a unor forțe statale străine în alegerile din țara noastră din lunile precedente au fost pentru prima oară condamnate în declarații oficiale ale NATO și ale Uniunii Europene”, a scris Nicușor Dan, pe rețelele sociale, într-o postare în care a atașat trei documente – de la NATO, UE și Marea Britanie.
Președintele României i-a îndemnat „pe cei care încă se îndoiesc de interferențele Rusiei în alegerile din noiembrie 2024 din România să citească comunicatele” și a precizat că „statul român trebuie să vină cu noi probe, pe măsură ce le descoperă, și ar fi trebuit să prevină ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024.”
„Dacă vă uitați însă la documentul tehnic publicat de guvernul Marii Britanii prin care dezvăluie acțiuni ale GRU, veți observa că, inclusiv pentru state recunoscute pentru activitatea lor de intelligence, dovedirea unor astfel de interferențe este un proces de durată”, a precizat Nicușor Dan.
Reacția președintelui României vine după ce, săptămâna trecută, NATO, UE și Marea Britanie au acuzat Serviciul de informații militare al Rusiei (GRU) că a atacat cibernetic state aliate și partenere, inclusiv România.
NATO și UE au transmis că „activități cibernetice rău intenționate, care s-au intensificat pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, fac parte dintr-o serie de campanii hibride mai complexe, purtate de Federația Rusă împotriva statelor membre ale UE și a aliaților NATO, inclusiv împotriva României”.
Cele două instituții au adăugat că „scopul acestor campanii este atât de a submina stabilitatea și reziliența democratică a țărilor vizate, cât și de a descuraja sprijinul continuu acordat Ucrainei.”
NATO a condamnat activitățile cibernetice „rău intenționate” ale Rusiei și a transmis că aceste acțiuni „constituie o amenințare la adresa securității Aliaților.”
Totodată, Alianța Nord Atlantică a transmis că aliații sunt „solidari și recunoaștem că Estonia, Franța, Regatul Unit și Statele Unite au atribuit recent serviciului de informații militare al Rusiei (GRU) activități cibernetice rău intenționate care vizează mai mulți aliați NATO și Ucraina.”
Rusia a fost indicată ca posibil „actor statal” care a influențat alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 – când unul dintre candidați, Călin Georgescu, ar fi beneficiat de o expunere posibil ilegală pe rețelele sociale, pentru a câștiga, surprinzător, acel prim tur de scrutin.
De ce a anulat România alegerile
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile pe motiv că procesul electoral privind alegere a Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui.
CCR invoca o serie de documente secrete declasificate ale serviciilor secrete românești care arătau că Georgescu ar fi câștigat prin „manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali”.
„Au fost utilizate netransparent și încălcată legislația electorală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale și au fost folosite surse nedeclarate de finanțare a campaniei electorale, inclusiv online.”
Anularea alegerilor din România a fost criticată nu doar de partidele de opoziție, ci și de o parte a presei și societății civile din România, care au acuzat că argumentele făcute publice de autoritățile române nu au fost sufficient de întemeiate.
Critici au venit inclusiv din partea Administrației Trump, care prin vocea vicepreședintelui JD Vance critica pe 14 februarie decizia României.
Oficialul american a spus la Conferința de Securitate de la Munchen că „România pur și simplu a anulat alegerile prezidențiale pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și presiunea enormă a vecinilor de pe continent”.
Întrebat într-un interviu de acum câteva zile de ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung dacă a existat vreo implicare a serviciilor în anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Nicușor Dan a răspuns scurt: „Nu s-au implicat suficient”.
România a organizat noi alegeri prezidențiale în mai 2025, la care candidatul prorus Călin Georgescu nu a mai putut participa.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
