La câteva ore de la încheierea votului, Palatul Élysée a anunțat că un premier urmează să fie numit „în următoarele zile”.
Bayrou urmează să meargă la Palatul Élysée pentru a-și prezenta oficial demisia marți dimineață, la ora 8:00, relatează France Info, dar va rămâne în funcție până la numirea succesorului său.
Presa franceză deja speculează și spune că președintele Emmanuel Macron se va grăbi să facă numirea înainte de protestele „Blocați totul” de miercuri, 10 septembrie și vehiculează printre numele favorite pe cel al ministrului forțelor armate, Sébastien Lecornu, și pe cel al ministrului justiției, Gérald Darmanin, văzuți ca potențiali candidați.
Bayrou: Cel mai mare risc ar fi să nu ne asumăm niciun risc
Bayrou a susținut luni după-amiază un discurs în fața parlamentului, în care a cerut sprijinul și și-a exprimat opinia cu privire la starea națiunii și la datoria publică franceză. Acesta a fost urmat de discursuri ale liderilor fiecărui grup parlamentar, înainte de un scrutin al parlamentarilor.
Bayrou a spus că parlamentarii se confruntă „nu cu o întrebare politică, ci istorică” privind viitorul Franței.
El și-a început discursul spunând că unii dintre criticii săi au considerat probabil decizia sa de a convoca votul prea riscantă, dar că el crede contrariul și că „cel mai mare risc ar fi să nu ne asumăm niciun risc , să lăsăm lucrurile să continue așa cum sunt, să facem politică ca de obicei”.
Premierul francez le-a spus parlamentarilor că se vor confrunta „nu cu o chestiune politică, ci cu o chestiune istorică” care va modela viitorul Franței.
Marine Tondelier, șefa Partidului Verde, nu a părut impresionată de discursul lui Bayrou. Într-o postare pe X, ea a spus că a fost un „final lipsit de strălucire” și că discursul său a fost „mai scurt decât se aștepta”, făcând să pară că „nici măcar nu încerca să convingă pe cineva”.
Le Pen îi cere lui Macron să dizolve Parlamentul și apoi să-și dea demisia
Marine Le Pen a spus de la tribuna Adunării Naționale că parlamentul se confruntă cu „un moment politic special”, deoarece spune că „ cei aflați la putere sunt forțați să se confrunte cu rezultatele dezastruoase” ale deceniilor de proastă gestionare, ale cărei consecințe vor afecta generațiile viitoare.
Ea a mai spus că „ceea ce va rămâne în minte mai presus de toate este solidaritatea neclintită și nedorită a fostelor forțe politice” care sunt responsabile pentru starea de fapt.
Le Pen a mai spus că dezbaterea marchează „sfârșitul agoniei unui guvern fantomă”, care „nu guverneazî ci doar „administrează” țara.
Ea l-a îndemnat pe Macron să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri anticipate, pentru că Franța are nevoie de „o resetare” pentru a „reporni mașina împovărată de erori”, insistând ca și Macron să demisioneze.
„Dar, din moment ce această decizie depinde exclusiv de el, nu aștept nimic în această privință”, a spus ea.
„Totul sugerează că, din punct de vedere legal, politic și chiar moral, dizolvarea nu este o opțiune, ci o obligație ”, a conchis le Pen, citată de The Guardian.
Gabriel Attal, fost premier: fiecare lună de incertitudine, este o amenințare la adresa viitorului poporului francez
Gabriel Attal, care a fost prim-ministrul Franței între ianuarie și septembrie 2024 a spus că francezii sunt din ce în ce mai dezamăgiți de politică și de democrația parlamentară, „cu riscul de a se juca cu focul”.
El a spus că Franța trăiește „un moment excepțional din istoria noastră” și că „Franța nu poate rămâne blocată în fiecare lună”.
„Fiecare lună de incertitudine sau indecizie reprezintă o amenințare mai mare la adresa viitorului poporului francez”, a spus el.
Attal a avertizat împotriva unor persoane care urmează „o politică a pământului pârjolit”, în care posturile politice și haosul au prioritate față de interesul național.
„Nu este datoria francezilor să rezolve problemele parlamentului, ci a parlamentului să rezolve problemele francezilor din fața lor”, a spus el de la tribuna Adunării Naționale.
Instaurarea unui guvern ar avea întotdeauna „un cost politic, un cost pentru Franța”, a adăugat el enumerând consecințele practice ale neadoptării unui buget – inclusiv pentru apărarea țării, armată și sectorul public în general.
Attal l-a lăudat pe Bayrou pentru „dorința sa de transparență și franchețe”, spunând că, deși „niciunul dintre parlamentarii din grupul meu nu va vota pentru a da guvernului un cec în alb, [ei] vor vota pentru interesul general de stabilitate”.
El solicită o dezbatere mai amplă și sinceră asupra bugetului, în spiritul consensului.
„Înlăturarea guvernului nu va rezolva nici provocările cu care se confruntă Franța, nici problemele poporului francez ”, a spus Attal.
Mathilde Panot, din partea partidului de extremă stânga Franța Neînfrântă, a spulberat rapid speranța lui Attal pentru politică bazată pe consens și a spus că se opune cu toată puterea lui Bayrou și guvernului său.
Ea a spus că grupul ei este încântat că „nu a aprobat niciodată niciunul dintre bugetele dumneavoastră”, acuzând guvernele succesive că „ne-au dus la un capăt de drum”.
„Nu împărtășim diagnosticul dumneavoastră și cu atât mai puțin remediile dumneavoastră ”, a spus ea.
Bayrou a revenit la tribună și a încheiat dezbaterea. El a criticat unele dintre cele mai radicale limbaje din dezbatere, le-a mulțumit miniștrilor săi și a reiterat câteva dintre punctele principale din discursul său anterior, spunând că este „un moment al adevărului” - dar că este puțin probabil ca acest lucru să facă o diferență substanțială în această etapă.
***
Partidele de opoziție, de la stânga la extrema dreaptă, au anunțat încă dinainte că vor vota împotriva centristului în vârstă de 74 de ani, scrie The Guardian.
Președintele centrist, Emmanuel Macron, se va confrunta probabil cu provocarea de a-și numi al treilea prim-ministru într-un an și al cincilea de la începutul celui de-al doilea mandat, în 2022.
În calitate de șef de stat cu autoritate în domeniul politicii externe și al securității naționale, președintele numește direct un prim-ministru pentru a conduce afacerile interne.
Însă, după ce Macron a convocat alegeri parlamentare anticipate anul trecut, adunarea națională a fost împărțită în trei blocuri - stânga, centru și extremă dreapta - fără o majoritate absolută, creând o formă de impas politic și dezacorduri privind bugetul și premisele pentru înlăturarea rapidă a premierului, oricare ar fi acesta.
Macron ar putea decide, de asemenea, să convoace noi alegeri parlamentare anticipate, deși a declarat că este reticent la o asemenea soluție.
Bayrou i-a șocat chiar și pe aliații săi de centru prin convocarea unui vot de încredere surpriză, spunând că are nevoie de sprijinul parlamentului pentru măsurile de austeritate menite să reducă datoria publică.
Aliat pe termen lung al lui Macron, Bayrou a încercat să obțină sprijin pentru planul său nepopular de restricții bugetare de 44 de miliarde de euro și un program de austeritate pentru a reduce datoria publică a Franței.
Propunerile sale bugetare, inclusiv eliminarea a două sărbători legale și înghețarea majorității cheltuielilor pentru asistență socială, au fost contestate de întreg spectrul politic.
Bayrou a început să scadă în sondaje după ce a încercat să reducă cu 0,8% din deficitul în creștere al Franței, care a ajuns aproape la 6% - dublu față de limita zonei euro.
Datoria publică a Franței a crescut constant de-a lungul deceniilor, alimentată de deficitele bugetare cronice, finanțate prin împrumuturi pe piețele obligațiunilor.
Numai anul acesta a crescut la 3,3 trilioane de euro în primele trei luni, adică peste 48.000 de euro pe cap de locuitor, scrie AFP. De vină pentru creșterea ei sunt crizele financiare succesive, pandemia de Covid și inflația ridicată.
În prezent, se ridică la 114% din produsul intern brut anual, a treia cea mai mare datorie din zona euro, după Grecia și Italia, adică dublu față de limita de 60% permisă de Uniunea Europeană.
„Această criză a fost provocată și alimentată de președintele Emmanuel Macron și de toți cei care l-au servit. Astăzi, din cauza lor, Franța este omul bolnav al Europei”, a declarat duminică Marine Le Pen, șefa grupului parlamentar al partidului de extremă dreapta Uniunea Națională, cu intenția vădită de a vota împotriva lui Bayrou.
Le Pen, care a fost găsită vinovată în martie de deturnarea de fonduri parlamentare europene printr-o escrocherie cu locuri de muncă false și i s-a interzis să candideze timp de cinci ani, a aflat luni data apelului în procesul său: între 13 ianuarie şi 12 februarie 2026
Parlamentarii de stânga, care au câștigat cele mai multe locuri la alegerile parlamentare de anul trecut, dar departe de a putea asigura majoritatea absolută, au declarat că Macron ar trebui să numească un prim-ministru de stânga.
Bayrou este al doilea prim-ministru care cade după alegerile anticipate. Predecesorul său, Michel Barnier, de dreapta, a fost demis după trei luni, în decembrie.
„[Macron] nu poate contrazice rezultatele alegerilor pentru a treia oară”, a declarat sâmbătă Marine Tondelier, șefa Partidului Verde, pentru postul de televiziune BFM, spunând că o numire de stânga este singura soluție.
Însă ministrul de interne de dreapta, Bruno Retailleau – liderul partidului Les Républicains, care a susținut guvernul lui Bayrou – a declarat duminică, la o întâlnire de partid: „Nu există nicio șansă să acceptăm un prim-ministru socialist”.
Este de așteptat ca Macron să nominalizeze pe cineva din propria tabără care este mai de stânga, mai puțin auster din punct de vedere economic și apt să lucreze cu cei 66 de deputați socialiști moderați care au susținut guvernul la adoptarea bugetului de anul trecut.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
