Nicușor Dan a prezentat „prioritățile pentru anii care vin”
Discursul integral al lui Nicușor Dan, noul președinte al României:
Doamnelor și domnilor, stimați invitați și mai ales dragi români, vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care ați avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o.
Români din România, români din diaspora, români din Republica Moldova, mulți oameni care nu s-au mai pronunțat vreodată pe politică sau exprimat acum arătând că sunteți interesați de direcția în care merge România.
Societatea românească și-a demonstrat ei înseși că este vie și puternic. Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînțeles, în limitele statului de drept și vă invit să continuați să fiți implicați cu toată forța socială pe care ați dovedit-o pentru a pune presiunea pozitivă pe instituțiile statului român pentru ca acestea să se reformeze și vă asigur că voi fi un președinte deschis la vocea societății și partener cu societate.
Pe termen scurt, România are o problemă, problema deficitului. Pe scurt, România cheltuiește prea mult. Statul român cheltuiește prea mult față de ce își poate permite și chestiunea asta poate să pună în discuție stabilitatea financiară la care am muncit cu toții toți acești ani.
Este interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară. Este interesul național ca această majoritate să-și asume reformele fiscale de care România are nevoie. Este în interesul național ca România să transmită piețelor financiare mesajul de stabilitate. Este în interesul național ca România să transmită mediului investițional un semnal de deschidere și de predictibilitate.
Cer partidelor politice să acționeze în interesul național care urmează. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României și nu este despre calcule politice. Este, repet, despre interesul național și sunt convins că românii vor evalua în consecință.
Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică în ceea ce privește sistemul administrativ.
E nevoie ca România să reducă birocrația și să digitalizeze. E nevoie ca România să reformeze procesul de acces și promovare în funcția publică. E nevoie de o reformă administrativ-teritorială și nevoie de o reformă a sistemului electoral.
În ceea ce privește economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem și să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanță și un management profesionist la companiile de stat, să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică, și să stimulăm capacități agroindustriale și de procesare pentru a optimiza producția agricolă, să finanțăm un sistem coerent de rigații, să simplificăm accesul la fonduri europene și să asigurăm cadrul favorabil, cel mai important, să asigurăm cadrul favorabil investitorilor.
În ceea ce privește sistemul de sănătate, este nevoie de digitalizare a întregului sistem, de o echilibrare între medicină primară și ambulatorie și sistemul de spitale, de o strategie de investiții în infrastructura, în sistemul sanitar, de o extindere a centrelor, a rețelei de centre pentru tratarea dependențelor și de o stimulare a profesioniștilor care aleg să profeseze în medii rurale și orașe mici.
În ceea ce privește educația, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic. Este nevoie ca, în întreg sistemul educațional, să stimulăm gândirea critică. Este nevoie să corelăm învățământul cu piața muncii. Este nevoie să investim în educația timpurie, adică în creșe și grădinițe, și este esențial să prevenim abandonul școlar.
În ceea ce privește justiția, este nevoie ca parchetele să se focalizeze în marile zone de corupție din societate. Este nevoie de o reformă a unei a unei instituții fundamentale, Inspecția Judiciară. Este nevoie să reducem timpul de soluționare a dosarelor prin măsuri administrative și uneori legislative. Este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și este nevoie să reflectăm la legea Curții Constituționale.
În ceea ce privește mediul, este nevoie de o reformare a instituțiilor de autorizare și control, de extindere a activității Gărzii de Mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltare urbană, care afectează viitorul localităților noastre și de o stimulare a gestionării eficiente a deșeurilor.
În ceea ce privește zona culturală, este nevoie de un program național de acces la cultură și educație prin cultură. E nevoie de o susținere a culturii contemporane și a dialogului cu administrația du promovare a culturii române contemporane ca resursă de prestigiu în plan internațional și depunerea în valoare a patrimoniului național, din nou, ca resursă de prestigiu pentru România în plan internațional, zona socială și a egalității de șanse.
Este nevoie de simplificarea și eficientizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltare a serviciilor sociale în comunități, de dezvoltare unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă, de eliminare a obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii și de combatere a violenței domestice.
În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidare a relațiilor noastre transatlantice – parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii; participarea noastră la NATO și participarea la dialogul între Uniunea Europeană și NATO; participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă; reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare; consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid; mărirea treptată a procentului din PIB pentru apărare, în acord cu partenerii noștri; participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.
În ceea ce privește relația cu Republica Moldova - sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea schimburilor și extinderea schimburilor culturale și academice și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți: vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
În ceea ce îi privește pe românii din diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile și serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă și în special celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România, să reușim să predăm sistematic limba română în comunitățile de români, pentru copii și să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în Parlament pentru românii din diaspora.
Acestea sunt, în opinia mea, prioritățile pentru anii care vin.
România are în România, în diaspora, în Republica Moldova și în teritoriile din jurul României oameni muncitori, oameni cinstiți, oameni de buni simț. Are meseriași care au dovedit, are oameni de afaceri care au dovedit, are profesioniști care au dovedit. Trebuie ca noi toți, împreună, să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun și pentru România la care visăm cu toții. Și toți împreună, cu toate aceste resurse, nu putem să nu reușim.
Parlamentarii AUR au anunțat că nu participă la ceremonia de legitimare „a unei trădări naționale”
Parlamentarii AUR au anunțat că nu pot „gira prin prezență o lovitură împotriva suveranității poporului”.
„Alegerile prezidențiale din 18 mai au fost profund viciate de fraude masive, manipulări instituționale și ingerințe externe fără precedent”, arată AUR într-un comunicat de presă.
Parlamentarii AUR spun că Nicușor Dan este „produsul sistemului – susținut de foști președinți, generali de servicii secrete, influenceri plătiți și ambasade străine”.
„Vizita discretă a șefului serviciului de spionaj francez, Nicolas Lerner, înaintea celui de-al doilea tur, este o dovadă clară a intervențiilor externe în alegerile noastre”, susțin parlamentarii AUR.
Patriarhul României l-a binecuvântat pe noul președinte
Preafericitul Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a binecuvântat pe președintele României, Nicușor Dan, precum și pe ceilalți politicieni prezenți.
Nicușor Dan a rostit jurământul
„Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
După rostirea acestui jurământ (articolul 82, alineatul 2 din Constituția României), Nicușor Dan a devenit oficial președintele României.