Primele discuții de pace directe dintre Rusia și Ucraina din ultimii trei ani s-au încheiat rapid și fără semne de progres, în afară de un acord pentru schimb de prizonieri.
Oficialii ucraineni au acuzat Rusia că are cerințe „inacceptabile”.
Întâlnirea de la Istanbul s-a încheiat în aproximativ 90 de minute.
Negociatorii au convenit să facă schimb de câte 1.000 de prizonieri de fiecare parte în viitorul apropiat, au declarat șefii ambelor delegații.
Acesta ar fi cel mai mare schimb de la lansarea de la invazia totală a Rusiei în Ucraina care a avut loc pe 24 februarie 2022.
Nu există nicio informație publică că decalajele mari dintre Rusia și Ucraina în chestiuni precum teritoriul și armistițiul s-au redus, iar liderii europeni s-au alăturat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în condamnarea adusă Moscovei.
„Poziția Rusiei este în mod clar inacceptabilă și nu e pentru prima dată”, a declarat premierul britanic Keir Starmer într-o declarație comună cu liderii Poloniei, Germaniei și Franței la un summit de la Tirana, Albania.
El a spus că, după o întâlnire cu Zelenski, care a fost și el prezent la summit, și o convorbire telefonică comună cu președintele american Donald Trump, la care s-a discutat despre negocieri de la Istanbul, „ne aliniem și coordonăm îndeaproape răspunsurile și vom continua să facem acest lucru”.
„Ucraina este pregătită să ia cele mai rapide măsuri posibile pentru a aduce o pace reală și este important ca lumea să adopte o poziție fermă”, a declarat Zelenski pe rețelele de socializare după convorbirea cu Trump.
„Poziția noastră este că, dacă rușii resping un armistițiu complet și necondiționat și încetarea crimelor, trebuie să urmeze sancțiuni dure”, a spus el.
„Presiunea asupra Rusiei trebuie menținută până când Rusia va fi gata să pună capăt războiului.”
Reuters a citat o sursă ucraineană anonimă care a declarat că delegația rusă a formulat cerințe „fără succes” și „rupte de realitate și care depășesc cu mult orice a fost discutat până acum”.
AFP a citat o sursă ucraineană care a declarat că una dintre aceste cereri era „ca Ucraina să-și retragă forțele de pe mari părți ale teritoriului ucrainean pe care îl controlează pentru a putea începe un armistițiu”.
Aceasta a fost o referire la patru regiuni pe care Rusia le ocupă parțial și despre care susține fără temei că sunt rusești - Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. Or, Ucraina deține părți din aceste regiuni, inclusiv capitalele Zaporojie și Herson.
Comentariile rusești despre întâlnire au contrastat puternic cu criticile occidentale.
Liderul delegației ruse, Vladimir Medinski, consilierul lui Putin, a declarat că Rusia este „mulțumită de rezultat” în general și este „gata să continue contactele”.
El a adăugat că Rusia „a luat act” de ceea ce a numit a fi o cerere a Ucrainei pentru discuții între Zelenski și Putin.
Medinski a mai spus că negociatorii au convenit că „fiecare parte își va prezenta viziunea asupra unui posibil armistițiu viitor și o va explica în detaliu. După ce o astfel de viziune va fi prezentată, considerăm că ar fi oportun, așa cum s-a convenit, să continuăm negocierile”.
Așteptările pentru un progres erau scăzute de la primele discuții de pace directe, încă de la negocierile nereușite purtate în primele două luni ale invaziei, din aprilie 2022.
Discuțiile din 16 mai au încununat o săptămână frenetică de diplomație, alimentată de eforturile lui Trump de a negocia încetarea războiului care a ucis zeci de mii de soldați de ambele părți și un număr tot mai mare de civili ucraineni.
Negociatorii ruși și ucraineni au început întâlnirea după ora 13:00, împreună cu oficiali din țara gazdă, Turcia.
Întâlnirea s-a încheiat înainte de ora 15:00. De asemenea, au avut loc mai multe întâlniri separate la care au participat oficiali americani, ucraineni, ruși, europeni și turci.
Moscova a respins apelurile Ucrainei, națiunilor europene și Statelor Unite pentru un armistițiu complet și prelungibil de 30 de zile, spunând că un armistițiu poate veni doar în urma negocierilor, iar președintele rus Vladimir Putin a respins invitația lui Zelenski de a avea o întâlnire față în față, care ar fi fost prima din 2019 până în prezent.
„Săptămâna aceasta am avut o șansă reală de a face pași importanți pentru a pune capăt acestui război. Dacă Putin nu s-ar fi temut să vină în Turcia”, a declarat Zelenski la Tirana.
La deschiderea discuțiilor de la Istanbul, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că este de „importanță critică” implementarea unui armistițiu „cât mai curând posibil” și „de asemenea, foarte important ca aceste discuții să stea la baza unei reuniuni a liderilor. Credem cu tărie că este posibil să se ajungă la pace prin negocieri constructive”.
Înaintea discuțiilor, liderul delegației ucrainene, ministrul Apărării Rustem Umerov, a declarat pe Facebook că pacea este posibilă doar dacă „Rusia își arată disponibilitatea de a lua măsuri specifice, inclusiv un armistițiu complet pentru cel puțin 30 de zile și implementarea unor măsuri umanitare, cum ar fi returnarea copiilor ucraineni deportați cu forța” și schimbul tuturor prizonierilor de război.
Decizia lui Putin de a trimite o delegație de nivel inferior la discuții, pe care a propus-o la începutul acestei săptămâni și la care Trump a îndemnat Ucraina să fie de acord, a diminuat așteptările deja slabe privind un progres substanțial.
Trump, care se afla în regiune într-o călătorie în Orientul Mijlociu, a sugerat că ar putea călători în Turcia pentru a participa dacă și Putin va fi prezent.
„Nu se va întâmpla nimic până când eu și Putin nu ne vom întâlni”, a spus Trump după ce Kremlinul a anunțat că trimite o delegație de nivel inferior.
După ce s-a îmbarcat în Air Force One la Abu Dhabi pe 16 mai pentru călătoria de întoarcere la Washington, Trump a spus că l-ar putea suna în curând pe Putin. „Ne vom întâlni cu el și cred că vom rezolva problema sau poate nu”, a spus el.
„Vom reuși. Trebuie să reușim”, a spus Trump despre încheierea războiului. „În medie, cinci mii de tineri sunt uciși în fiecare săptămână și vom reuși.”
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Fox News pe 15 mai că nu va exista nicio evoluție pozitivă dacă Trump și Putin nu vor sta „față în față”.
„Nu știu încă data sau locul acestui lucru, dar aceasta este singura șansă în acest moment”, a spus Rubio, care s-a întâlnit cu oficiali ucraineni și turci la Palatul Dolmabahce din Istanbul înainte de discuțiile dintre Ucraina și Rusia care vor avea loc în același loc.
Rubio a reiterat „poziția SUA conform căreia masacrele trebuie să înceteze”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce.
Michael Anton, șeful departamentului de planificare politică din cadrul Departamentului de Stat, urma să se întâlnească separat cu delegația rusă.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o întâlnire Trump-Putin pentru a discuta relațiile bilaterale, Ucraina și alte chestiuni este „cu siguranță necesară”, dar ar necesita timp de pregătire și nu ar trebui organizată decât dacă produce rezultate.
Putin a invadat total Ucraina la opt ani de la ocuparea ilegală a Peninsulei Crimeea și susținerea războiului din Donbasul de est în 2014.
Rusia deține acum aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, dar este departe de a atinge obiectivul lui Putin de a subjuga țara, independentă de la prăbușirea uniunii sovietice în 1991.
Singurele discuții directe de pace anterioare s-au încheiat în primăvara anului 2022, în contextul unor dispute majore între părți și al dezvăluirilor privind atrocitățile comise de forțele rusești la Bucea, un oraș pe care l-au abandonat în momentul retragerii din nordul Ucrainei, după ce nu au reușit să cucerească Kievul.
La aceste negocieri, Rusia a vrut un acord despre care analiștii au spus că ar echivala cu capitularea Kievului, lăsând Ucraina o țară permanent neutră, cu o armată mică și lipsită de putere, cu suveranitate limitată și acces redus sau inexistent la sprijinul de securitate occidental.
Oficialii ruși au sugerat că Moscova nu și-a redus obiectivele, în ciuda eșecului de a cuceri Kievul și a progresului lent pe câmpul de luptă, unde micile câștiguri teritoriale au avut un preț ridicat în pierderile rusești.
Kremlinul a numit discuțiile din 16 mai „reluarea” negocierilor din 2022, iar Medinski a condus și echipa rusească din 2022.
Zelenski a descris delegația rusă drept „decorativă” și a spus că componența acesteia arată că „nu sunt suficient de serioși în ceea ce privește negocierile”.
„Rușii vor să facă asocieri cu anul 2022”, a declarat șeful de cabinet al lui Zelenski, Andrei Iermak, pe 16 mai. „Dar singurul lucru care se leagă de aceste negocieri este orașul Istanbul. Și nimic mai mult. Toate încercările rușilor de a lega ziua de azi de 2022 nu vor funcționa.”
Întrucât Rusia a respins apelurile pentru un armistițiu de 30 de zile, Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, inclusiv măsuri axate pe sectorul financiar al Rusiei și pe exporturile sale lucrative de energie.
„Vom crește presiunea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Tirana.
Putin a afirmat în repetate rânduri că orice acord de pace trebuie să abordeze ceea ce Rusia numește „cauzele profunde” ale războiului, un termen care evocă cerințele formulate de Rusia înainte de a lansa invazia la scară largă: ca Ucraina să devină un stat neutru, să-și reducă drastic armata și să abandoneze aspirațiile de a adera la NATO, printre altele.
În plus, Moscova a afirmat în repetate rânduri că Kievul și Occidentul trebuie să accepte suveranitatea rusă asupra Donețkului, Luhanskului, Zaporojiei și Hersonului, cele patru regiuni ucrainene continentale parțial ocupate de Rusia, pe care Putin le-a declarat fără temei în septembrie 2022 ca făcând parte din Rusia.
„Putin nu va pune capăt acestui război, cel puțin nu în condiții rezonabile. Dar ceea ce îl interesează este să construiască noi relații cu administrația americană”, a declarat Kirill Martinov, redactor-șef al publicației media în limba rusă Novaia Gazeta Europe, cu sediul în Letonia, pe 16 mai, pentru Current Time.
Dacă negocierile eșuează și Europa „nu reușește să realizeze un fel de acțiune comună împotriva lui Putin, atunci Ucraina va fi principalul perdant - pentru că, încă o dată, Putin va putea, în esență, să continue războiul”, a spus Martinov. El a spus că obiectivul lui Putin este „să mențină războiul, evitând în același timp o dispută completă cu Trump”.
„Realitatea este că nici Moscova, nici Kievul nu sunt pregătite să accepte o pace durabilă, deoarece pozițiile lor sunt fundamental ireconciliabile”, a scris pe X Tatiana Stanoiaya, cercetător senior la Centrul Carnegie Rusia Eurasia din Berlin și expert în administrația Putin.
„Acesta va fi un proces lung. Putin pare să creadă în continuare că-și poate îndeplini cerințele maximaliste”, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, care a fost reprezentantul special al lui Trump pentru negocierile cu Ucraina în timpul primului său mandatul prezidențial.
