„Colegii mei din Ministerul Energiei lucrează în continuare, împreună cu toate autoritățile relevante, la crearea legislației care să asigure, pe de o parte, conformarea deplină cu regimul de sancțiuni stabilit de Statele Unite, iar pe de altă parte, continuitatea activităților de rafinare ale Petrotel Ploieşti”, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, marți, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.
La finalul aceluiași mesaj, a lăsat să se înțeleagă cum anume intenționează statul să acționeze:
„România trebuie să preia controlul asupra companiei pentru a garanta implementarea completă a măsurilor internaționale, pentru a proteja locurile de muncă ale celor 5.000 de angajați și pentru a asigura stabilitatea și securitatea sistemului energetic național”, a scris Ivan, care a dat asigurări că România nu va cere derogări de la autoritățile americane.
Ministrul nu a lămurit însă cum anume va prelua România controlul asupra rafinăriei Petrotel Lukoil, iar timpul în care guvernul trebuie să ia o decizie e tot mai scurt.
Licența specială de operare dată de SUA companiei Lukoil până la impunerea sancțiunilor expiră pe 21 noiembrie.
Nu există riscul ca ea [Rafinăria Petrotel Lukoil] să fie preluată de o firmă paravan a Rusiei.Președintele Nicușor Dan
Intenția guvernului a fost confirmată miercuri și de președintele Nicușor Dan.
„E un grup de lucru la nivelul Guvernului de care sunt informat.(...) Importantă este rafinăria, care este în mentenanță și va fi repusă în funcțiune în câteva zile. (...) Pe termen mediu și lung, dacă nu ar rafina, ne-ar obliga să importam mai mult.
Nu există riscul ca ea să fie preluată de o firmă paravan a Rusiei, pentru că avem o comisie care evaluează toate vânzările în domenii strategice - acest risc nu există.
Există un interes ca ea să fie preluată, dar nimic nu ne obligă să ne grăbim cu procesul acesta. Există și varianta care are nevoie de un cadru normativ special ca pe o perioadă limitată să fie preluată de statul român”, a spus Nicușor Dan.
România ar trebui, însă, să se grăbească. Mai sunt doar nouă zile până când sancțiunile SUA intră în vigoare și orice tranzacție care implică Lukoil intră sub incidența acestora. Iar România nu a negociat nicio derogare de la acest termen, spun surse Europa Liberă.
Alte țări au făcut-o și au obținut timp în care să rezolve problema Lukoil.
Pe 22 octombrie, Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA a adăugat Rosneft, LUKoil și filialele acestora pe lista de sancțiuni.
OFAC a emis mai multe licențe generale care permit finalizarea unor tranzacții cu aceste companii - vânzarea de active sau stingerea datoriilor - până pe 21 noiembrie 2025.
În România, Lukoil administrează, prin compania elvețiană Litasco SA (subsidiară a Lukoil Rusia), o rețea de 320 de benzinării, rafinăria Petrotel Lukoil și este partener cu RomGaz în perimetrul Trident de exploatare a gazelor din Marea Neagră.
Ce face Bulgaria?
Bulgaria pregătește o modificare legislativă, cu scopul de a prelua administrarea rafinăriei Lukoil de la Burgas, cea mai mare rafinărie a companiei din Europa, în paralel cu negocieri cu SUA pentru o derogare de un an a aplicării sancțiunilor. Bulgaria a solicitat oficial o scutire de la sancțiunile SUA împotriva Lukoil pe 27 octombrie
Prima modificare legislativă, aprobată vineri de Parlamentul de la Sofia, ar fi permis extinderea puterilor unui administrator special numit de Consiliul de Miniștri, care înlocuia actuala conducere a companiilor Lukoil și care chiar ar fi putut vinde rafinăria din Burgas.
Legea a fost respinsă însă de președintele Bulgariei, Rumen Radev, care a explicat că astfel de modificări legislative contrazic Constituția, scrie mediapol.bg, și că există deja o lege care ar permite acest lucru și care ar putea fi aplicată imediat.
„Încă nu am văzut cum va funcționa această lege, dar deocamdată pare o lege privind exproprierea proprietăților. Bulgarii acționează foarte riscant. Creează un precedent periculos”, a avertizat ambasadoarea Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, într-un interviu pentru TASS.
În paralel, guvernul lui Rosen Jeliazov se află în negocieri diplomatice cu Washingtonul pentru o amânare cu un an a interdicției de plăți către compania rusă.
Un oficial de rang înalt din Bulgaria a declarat marți că țara sa mai are benzină timp de o lună, după ce principalul său furnizor, concernul rus Lukoil, a fost lovit de sancțiunile impuse de SUA din cauza războiului din Ucraina.
Presa bulgară scrie miercuri că majoritatea de la guvernare a anunțat că are „deja un nume pregătit pentru administratorul comercial special al companiei Lukoil Bulgaria”.
Numai că guvernanții bulgari trebuie acum să decidă dacă aplică legislația deja existentă sau insistă cu modificarea ei.
Ce face Germania?
Pe 16 septembrie 2022, autoritățile germane au decis să preia controlul asupra filialei Rosneft Deutschland GmbH și a entității RN Refining & Marketing GmbH printr-un mecanism de administrare fiduciară („trusteeship”). Măsura era menită să asigure continuitatea operațiunilor rafinăriei și să protejeze securitatea energetică a Germaniei, în contextul sancțiunilor internaționale și al riscurilor geopolitice generate de conflictul din Ucraina.
Între 2023 și 2025, administrarea fiduciară a fost prelungită de mai multe ori. După ce SUA au anunțat includerea Rosneft și Lukoil pe lista de sancțiuni, Germania a obținut o derogare de șase luni, care nu poate fi prelungită, pentru a rezolva proprietatea asupra activelor Rosneft, aflate în administrare specială, conform Bloomberg.
La sfârșitul lunii octombrie, Reuters relata că Germania ia în calcul naționalizarea filialei germane a Rosneft. Berlinul a evitat să confiște activele locale ale Rosneft din cauza îngrijorărilor legate de plata unor despăgubiri către Moscova, menționează agenția de presă.
Și n-ar fi prima naționalizare de acest fel.
Pe 14 noiembrie 2022, guvernul german a decis naționalizarea filialei locale a gigantului rus Gazprom Germania GmbH, prin crearea companiei de stat Securing Energy for Europe Holding GmbH. Compania rusă era deja sub administrare specială din aprilie 2022.
Capitalul social al firmei a fost redus la zero pentru a elimina acționarii anteriori, iar statul a preluat întreaga proprietate. Comisia Europeană a aprobat operațiunea, acordând un ajutor de stat de 225,6 milioane de euro, pentru a permite conversia capitalului și a asigura compatibilitatea cu legislația UE privind concurența.
Germania a motivat naționalizarea prin nevoia de securitate energetică a țării.
Ce face Moldova?
Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, o structură a Guvernului de la Chișinău, a avansat o ofertă de achiziționare a depozitului Lukoil-Moldova de la Aeroportul Chișinău.
Statul vrea să preia, până pe 17 noiembrie, infrastructura și resursele companiei.
Autoritățile nu au explicat care sunt condițiile ofertei, dar au indicat termenul de 17 noiembrie, având în vedere că Lukoil va fi în incapacitate de funcționare după 21 noiembrie, zi în care intră în vigoare sancțiunile americane.
Contactați de Europa Liberă Moldova, reprezentanții Lukoil-Moldova au spus că nu vor comenta posibilitatea înstrăinării activelor.
Ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu a scris pe social media că a fost respinsă propunerea ca Lukoil să-și vândă activele din aeroport către altă companie, deoarece nu poate fi acceptată „pe dimensiunea securității naționale.”
Ministrul a mai menționat că Republica Moldova se aliniază sancțiunilor americane, fiind cerută „o derogare temporară de la SUA” de operare a companiei sub sancțiuni până la rezolvarea situației. Asta pentru a nu perturba aprovizionarea cu resurse petroliere a Rep. Moldova.
Junghietu a precizat că autoritățile de la Chișinău poartă discuții cu Bulgaria și România, pentru asigurarea necesarului de benzină, motorină și kerosen.
În Moldova, Lukoil deține monopolul la aeroport și infrastructura de alimentare cu combustibil a avioanelor. În plus, Lukoil-Moldova deține aproximativ 110 benzinării din cele aproximativ 570 existente în țară, o cotă de peste 25% pe piața de retail de carburanți și asigură aproape 45% din importul de motorină.
Ce soluții are România
Înainte de orice mișcare emoțională, statul trebuie să își angajeze avocați care să poată explica complexitatea juridică a cazului, crede un fost ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu.
„Altfel, reducerea prezenței capitalului rusesc în sectorul energetic românesc este bine-venită, dacă va exista un investitor serios, capabil să preia activele și să le opereze profesionist și eficient.
Nu ar trebui exclusă nici ipoteza solicitării unei prelungiri a datei pentru că până pe 21 nu poți vinde-cumpăra niciun apartament, dar o rafinărie și sute de stații de benzină”, adaugă acesta.
Europa ar trebui să acționeze unit, crede Otilia Nuțu de la think tank-ul Expert Forum. Nu fiecare țară să caute soluții și să negocieze separat cu SUA.
„Important e să venim cu toții în UE cu un plan coerent și fezabil și care nu e desființat de vreo instanță.
Vedem ce se poate, stabilim un calendar, apoi mergem toți la UE și punem pe masă planul de implementare a sancțiunilor”, spune expertul.
„Și, dacă pui pe masă un plan în care te asiguri că banii pe care îi iau Rosneft și Lukoil NU ajung în Rusia, n-are cum să nu fie acceptabil.
Mă gândesc la o administrare în care toți banii câștigați din aceste active intră în conturi în Europa și nu sunt transferabili în Rusia în nicio formă.
Companiile continuă să opereze, dar banii nu pot fi folosiți pt dividende sau taxe în Rusia și nici pentru achiziții de la companii cu legături cu Rusia”, explică Otilia Nuțu.
Oricare ar fi modalitatea de preluare a controlului asupra rafinăriei Petrotel Lukoil, poate fi un precedent periculos, spune fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja.
„În primul rând ar fi trebuit ca Guvernul să emită un memorandum și să mandateze ministrul pentru negocieri cu americanii, imediat ce sancțiunile au fost anunțate –pentru că timpul de acțiune e foarte scurt. Toate statele, și nemții, și bulgarii, și moldovenii a obținut niște prelungiri”, spune Sebastian Burduja.
Fostul ministru mai atrage atenția asupra unui aspect despre care guvernanții nu au spus nimic. Ce se întâmplă cu joint-venture între Lukoil și Gazprom pentru exploatarea de gaze din Marea Neagră, în perimetrul Trident.
„Romgaz se află într-o situație foarte sensibilă la Trident, pentru că trebuie să facă anumite plăți către Lukoil, care desfășoară operațiunile de explorare. Dacă fac aceste plăți, se întreabă dacă intră sau nu sub sancțiunile americane?”, spune Burduja.
România riscă un litigiu cu Lukoil în cazul în care nu se fac aceste plăți, explică fostul ministru.
„Licența de explorare la Trident expiră aproximativ în octombrie anul viitor. În discuțiile cu americanii, s-ar putea argumenta că explorarea poate continua până atunci, fără a expune statul unor litigii”, mai adaugă acesta.
Ministrul Bogdan Ivan a afirmat, însă, ferm, în postarea sa de marți că exclude orice cerere de derogare.
„O spun răspicat: nu voi solicita prelungirea termenului de 21 noiembrie fixat de autoritățile americane. Mai mult, voi susține replicarea şi aplicarea unitară a sancțiunilor inițiate de SUA la nivelul întregii Uniuni Europene”, a scris pe pagina sa de Facebook, ministrul Bogdan Ivan.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
