„Sunt vecinul tău, Volodia. Apartamentul tău a fost vândut. Sună-mă, e urgent!”.
Când, în mai 2025, Svitlana Kolisnicenko și familia ei au primit acest mesaj, n-a făcut decât să le confirme cele mai negre coșmaruri legate de proprietatea lor din Crimea, din care plecaseră pentru a se stabili la Kiev.
De la ocuparea ilegală inițială a Crimeii de către Rusia în 2014 – și invazia la scară largă a Ucrainei în 2022 – sute de clădiri, case și alte proprietăți din Crimeea au fost confiscate de autoritățile ruse, potrivit observatorilor internaționali ai drepturilor omului.
În cazul familiei Kolisnicenko – membrii ei au aflat că un fost soldat ucrainean, care a devenit cetățean rus, locuia în apartamentul lor de trei camere, fără consimțământul lor. De asemenea, acesta își înregistra copiii și soția ca rezidenți în casa lor.
Noul chiriaș nu plătea, cu siguranță, chirie familiei Kolisnicenko.
„Cred că vecina noastră, Liudmila, și soțul ei, Vitali, le-au dat cheile”, spune Svitlana Kolisnichenko. „Probabil că a început să ne închirieze apartamentul sau ceva de genul ăsta.”
Ea spune că a aflat despre acest lucru doar atunci când a sunat-o Volodia, care i-a spus că Liudmila „lăsa străini să intre în apartament, inclusiv militari”.
„În blocul meu, unde locuiam, există deja șapte astfel de apartamente. Se pare că acesta este un fel de fenomen de masă”, afirmă Svitlana Kolisnicenko.
Potrivit organizațiilor de apărare a drepturilor omului, confiscarea proprietăților aparținând ucrainenilor care se opun ocupației ruse a fost sistematică și la scară largă.
Cei care, precum familia Kolisnicenko, au refuzat oferta de pașapoarte rusești, au fost o țintă frecventă, se pare.
„Eram împotriva politicilor Rusiei – de aceea nu am luat un pașaport, acesta este singurul motiv”, spune Svitlana Kolisnisenko. „Aveam tot dreptul să obțin un pașaport și mama mea este în Rusia, dar nu am vrut. Nu mi-a plăcut această agresiune”.
Potrivit observatorilor, această politică i-a costat pe sute de ucraineni casele și clădirile.
„Dacă [țările] tratează agresiunea rusă în mod nefavorabil și impun sancțiuni, atunci cetățenii [săi] vor fi considerați neprietenoși”, spune Mikita Petroveț de la Centrul Regional pentru Drepturile Omului, organizație nonprofit. În astfel de cazuri, în conformitate cu legislația rusă, „poate avea loc confiscarea corespunzătoare a proprietății”.
Mulți proprietari ucraineni au primit aproximativ un an fie pentru a-și transfera, fie pentru a-și vinde proprietățile, afirmă Petroveț, după care „au început vânzările forțate prin ordine judecătorești. Acum, astfel de terenuri sunt vândute la licitații. Din acest punct de vedere, proprietatea lor este, de asemenea, expropriată”.
Iulia Stezko, a cărei familie a investit într-o parcelă de teren în Crimeea și plănuia să ridice acolo o casă, a descoperit că pământul fusese confiscat printr-un decret judecătoresc după ce au părăsit peninsula.
Terenul, pe care ea l-a descris ca fiind „cu vedere la mare, în general o proprietate frumoasă”, este o pierdere semnificativă.
„L-am cumpărat cu economiile întregii familii”, spune ea, și adaugă că au sperat că vacanțele copiilor lor vor fi petrecute acolo, în conformitate cu tradiția familiei. „În plus, bunicul meu matern este înmormântat acolo”.
Când a întrebat autoritățile din Crimeea, Iulia Stezko a fost informată „că a intrat în vigoare un decret, conform căruia nu mai am niciun drept asupra proprietății, și asta e tot”.
În 2023, autoritățile instalate de Rusia în Crimeea și-au anunțat intenția de a vinde aproximativ 1.000 de proprietăți, inclusiv apartamentul din Ialta aparținând Olenei Zelenska, soția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Locuința a fost vândută cu 44 de milioane de ruble (530.000 de dolari).
Până la sfârșitul anului 2023, peste 2.600 de bunuri aparținând ucrainenilor au fost însușite în mod ilegal, a arătat o anchetă a RFE/RL Crimea.Realities.
Rusia nu mai este parte a CEDO
În martie 2020, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care aproape toată Crimeea era declarată „teritoriu de frontieră al Rusiei”. Acest act interzicea „cetățenilor străini”, inclusiv ucrainenilor, să dețină terenuri în Crimeea ocupată.
În conformitate cu legislația ucraineană, nimic nu s-a schimbat; dreptul de proprietate al ucrainenilor este în continuare recunoscut pe deplin. Cu toate acestea, oficialii ruși instalați în Crimeea au publicat liste lungi de adrese și titluri ale parcelelor de teren pe care intenționează să le confiște.
Centrul Regional pentru Drepturile Omului a documentat faptul că, în doar trei ani, numărul parcelelor deținute de așa-numiții cetățeni străini în Crimeea a scăzut cu 50 % – de la peste 11.000 la 5.000.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a deschise procese referitoare la confiscările de terenuri și a declarat politica rusă ilegală. Dar, în 2022, Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei și nu mai este parte a Convenției Europene a Drepturilor Omului, ceea ce înseamnă că guvernul său nu mai este obligat din punct de vedere juridic de hotărârile Curții.
De atunci, autoritățile ruse au declarat că deciziile CEDO nu vor fi puse în aplicare.
Aproximativ 1.100 de procese intentate de ucraineni la CEDO cu privire la încălcări ale drepturilor omului în Crimeea ocupată sunt încă înregistrate, mai mult de jumătate fiind legate de exproprierea proprietății.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI