Interviu la Europa Liberă cu președintele interimar, Ilie Bolojan: „În turul doi, îl voi vota pe domnul Nicușor Dan”

Discuția cu președintele interimar Ilie Bolojan are loc cu doar șase zile înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, într-un climat de incertitudine politică generată de anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.

Mai mult, România se află acum într-un interimat și la nivel guvernamental, după ce premierul PSD, Marcel Ciolacu, și-a dat demisia din funcție, după aflarea rezultatelor din primului tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2024. Candidatul coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, susținut de Marcel Ciolacu, nu a reușit să intre în turul doi.

În plan extern, războiul din Ucraina și tensiunile din Marea Neagră continuă să fie preocupări majore, iar poziția României în NATO și UE este esențială.

Din punct de vedere economic, România se află într-o perioadă dificilă. Evoluția de până acum a deficitului bugetar arată un posibil 9% la finalul anului. România se împrumută cu dobânzi tot mai mari de pe piețele internaționale, cursul euro este în creștere în raport cu leul românesc. Ratele ROBOR sunt, de asemenea, în creștere, cu efecte directe asupra creditelor acordate de bănci.

Urmărește interviul video cu președintele interimar al României, Ilie Bolojan.

„Sunt multe lucruri pe care, în calitate de președinte, le afli, te izbești ele. O țară mare, o țară cu multe probleme, cu multe Românii, care pentru a se schimba, acum e o convingere fermă de-a mea, are nevoie de o bună guvernare, are nevoie de o colaborare între cei care sunt pe poziții în statul român, în așa fel încât să creeze condiții pentru ca românii să-și pună în valoare potențialul mare pe care îl au. Știam oarecum aceste lucruri intuitiv, dar acum, din această poziție, sunt ferm convins că asta este situația.”

Despre negocierile de pace din Ucraina:

O soluție în două etape în Ucraina: încetare a focului urmată de o pace stabilă. „Ar fi de preferat ca în urma acestor negocieri să se găsească o soluție într-o primă etapă de încetare a focului [...] și apoi să se intre în discuții aprofundate privitoare la o soluție pe termen mai lung [...] astfel încât să existe totuși o pace stabilă în Ucraina.”

Ucraina este deschisă la negocieri necondiționate, inclusiv directe cu Rusia. „Din partea Ucrainei există o deschidere totală de a accepta orice fel de încetare a focului necondiționată și discuții directe, dacă este cazul, cu partea rusă.”

Colaborare cu SUA pentru a convinge Rusia să negocieze. „Dacă nu se ajunge la o soluție, cu toată deschiderea Ucrainei, să se pună presiuni suplimentare asupra Rusiei [...] pentru o încetare a focului și găsirea unei soluții.”

Sancțiunile suplimentare vor fi decise prin dialog UE–SUA: „Discuțiile concrete legate de măsurile privitoare la sancțiuni suplimentare urmează să fie stabilite pe baza dialogului dintre țările europene și Statele Unite.”

„România a avut această abordare și eu personal am susținut-o, pentru că aceasta este și în interesul României. [...] E nevoie ca pe termen lung să avem un stat, Ucraina, care are un teritoriu securizat [...] pentru că, apărându-se pe ei, sunt primul avanpost de apărare al Europei.”

„Cu cât un posibil pericol este mai îndepărtat de granițele României, cu atât este mai bine pentru România.”

Ilie Bolojan spune că sprijinul pentru Ucraina este bazat și pe interes geopolitic, nu doar pe solidaritate.

„Nu doar din compasiune pentru o țară agresată. [...] Dar pur și simplu e o chestiune de interes geopolitic.”

Ar fi de preferat ca în urma acestor negocieri să se găsească o soluție într-o primă etapă de încetare a focului pentru această perioadă și apoi să se intre în discuții aprofundate privitoare la o soluție pe termen mai lung în așa fel încât să existe totuși o pace stabilă în Ucraina. Discuția legată de ce se întâmplă acolo a fost pe două planuri. Pe de o parte că trebuie mers la orice fel de discuție și că din partea Ucrainei există o deschidere totală de a accepta orice fel de încetare a focului necondiționată și discuții directe, dacă este cazul, cu partea rusă.

Pe de o parte și pe de altă parte, a fost discuția de a se conjuga eforturile cu Statele Unite ale Americii în așa fel încât dacă nu se ajunge la o soluție, cu toată deschiderea Ucrainei, să se pună presiuni suplimentare asupra Rusiei în așa fel încât să se încerce o aducere la masa negocierilor pentru o încetare a focului și găsirea unei soluții.

Discuțiile concrete legate de măsurile privitoare la sancțiuni suplimentare urmează să fie stabilite pe baza dialogului dintre țările europene și Statele Unite.

„În mod cert și din partea Statelor Unite este o dorință de a se ajunge la o soluție cât de cât de încetarea focului și apoi de a găsi deci niște formule. Și cred că asta este și dorința noastră, ca europeni. În această perioadă, România a avut această abordare și eu personal am susținut-o, pentru că aceasta este și în interesul României. În primul rând, noi nu avem interesul sub nicio formă ca armata rusă să avanseze înspre România. Pentru acest lucru e nevoie ca apărarea ucraineană să stea în picioare și e nevoie ca pe termen lung să avem un stat, Ucraina, care are un teritoriu securizat, care are capacitate de se apăra, pentru că, apărându-se pe ei sunt primul avanpost de apărare al Europei”

„Cu cât un posibil pericol este mai îndepărtat de granițele României, cu atât este mai bine pentru România. Aceasta a fost rațiunea, și nu de a încuraja războiul, nu de a trimite trupe în Ucraina, nu de a susține deci un conflict.Nu doar din compasiune pentru o țară agresată,. Ar putea să fie alții, am putea să fim noi. Și noi ne-am fi dorit că atunci când am fost agresați să fim susținuți. Dar pur și simplu e o chestiune de de interes geopolitic.”

„România nu este atacată în vreun fel într-o formă directă, în sensul de a fi agresată teritorial. Dar în Europa, în acești ani, în afară de războiul din Ucraina, care este vizibil, care face victime, înseamnă oameni, înseamnă familii, înseamnă case distruse, există un război care nu se vede, care este un așa-numit război hibrid pe care practic îl vedem în Europa, dar mai ales în țările Europei de Est,

„Sigur, când ai alegeri, când în general sunt dispute politice, sunt conflicte politice în care țări, în țările în care există un teren fertil pentru așa ceva, ceea ce înseamnă că e o neîncredere mare în societate, înseamnă neîncredere în autorități și în instituții și în oamenii politici, ceea ce nu este, să spunem, meritul altora, ci este în principal vina noastră, a lumii politice.”

„Când ai aceste condiții prielnice, este foarte simplu ca prin platformele de online, prin algoritmii acestora, să potențezi dezacordurile, să potențezi adversitățile, să crești neîncrederea în societate și în felul acesta să ajung la niște falii sociale puternice. Și cu siguranță că nu doar în România, dar și în Polonia, de exemplu, și am văzut poziționarea autorităților poloneze în aceste zile legat de sabotaje care au fost făcute pe teritoriul Poloniei în perioada anterioară. Deci în Europa de Est și în țările din prima linie avem acest război hibrid pe care Rusia îl poartă practic cu țările care susțin Ucraina.

Este atacată hibrid în acest moment?

„În acest moment, cu siguranță, pe spațiile online pot fi acțiuni care înseamnă potențarea neîncrederii, poate susținerea unor lucruri sau alte lucruri.”

Cine sunt autorii acestor acțiuni?

„Pot să fie actori, acesta înseamnă state, de exemplu, sau pur și simplu grupuri interesate, poate elemente care susțin o candidatură, o altă candidatură, o neîncredere și așa mai departe.”

Sunt alți lideri din Europa care au nominalizat expres Rusia.

„Aceste elemente pe care vi le-am prezentat arată că acest tip de acțiuni, cel puțin o parte dintre ele, cu siguranță vin și din această zonă.”