Linkuri accesibilitate

Iranul extinde pedepsele pentru spionaj și colaborare cu Israelul și SUA. Acuzații arbitrare, execuții în masă. Nouă spânzurări pe zi


O femeie poartă un tricou cu cuvântul „execuție” în persană, în timp ce participă la un miting la Istanbul, Turcia, în noiembrie 2022.
O femeie poartă un tricou cu cuvântul „execuție” în persană, în timp ce participă la un miting la Istanbul, Turcia, în noiembrie 2022.

La doar câteva zile după ce experții ONU în drepturile omului au denunțat o „escaladare dramatică” a execuțiilor din Iran, Consiliul Gardienilor a aprobat pedepse mai dure pentru spionaj și colaborare cu Israelul și Statele Unite.

Un purtător de cuvânt al Consiliului Gardienilor, organismul de supraveghere constituțională al Iranului, a anunțat decizia pe 1 octombrie, după luni de discuții cu parlamentul pe marginea amendamentelor.

Acest anunț vine la scurt timp după ce un grup de experți al ONU a dezvăluit că autoritățile iraniene au executat peste 1.000 de persoane de la începutul anului, o cifră pe care Amnesty International o consideră cea mai mare din ultimii cel puțin 15 ani.

Iranul continuă să ocupe locul al doilea la nivel mondial în ceea ce privește execuțiile anuale, a declarat Amnesty International în cel mai recent raport al său.

„Cu o medie de peste nouă spânzurări pe zi în ultimele săptămâni, Iranul pare să facă execuții la o scară industrială care sfidează toate standardele acceptate de protecție a drepturilor omului”, au declarat experții ONU.

Grupul de experți a raportat că zece persoane au fost executate pentru acuzații de spionaj în acest an, opt dintre acestea fiind executate începând cu 13 iunie, când Israelul a lansat un război de 12 zile împotriva Iranului. De la publicarea raportului, pe 29 septembrie, Iranul a executat încă o persoană pentru spionaj în favoarea Israelului.

Laureata Premiului Nobel pentru Pace în 2003, Shirin Ebadi, a declarat că principalul obiectiv al autorităților este de a arăta „fața violentă” a republicii islamice.

„Vor să intimideze publicul pentru a nu exploata slăbiciunea establishmentului politic ieșind în stradă”, a declarat ea pentru Radio Farda de la RFE/RL.

„Viețile oamenilor au devenit instrumente pentru supraviețuirea sistemului aflat la putere”, a mai spus Ebadi.

Limbaj vag în legislația privind spionajul

De când parlamentul a introdus proiectul de lege în iunie, experți juridici și grupuri pentru drepturile omului au avertizat că formularea vagă și pedepsele dure riscă acuzații arbitrare și execuții în masă, inclusiv pentru infracțiuni care până acum primeau pedepse ușoare sau nu erau clasificate drept spionaj.

În urma modificărilor finale, legea atribuie Consiliului Suprem de Securitate Națională (SNSC) autoritatea de a identifica „statele și grupurile ostile”, în timp ce Ministerul Informațiilor enumeră „rețele ostile” specifice.

Orice „activitate de informații, spionaj sau acțiune operațională” pentru aceste entități ostile se pedepsește cu moartea și confiscarea proprietății. Legea etichetează în mod explicit SUA și Israelul drept „state ostile”, SNSC identificându-i pe ceilalți.

De asemenea, se precizează că, în afară de pedeapsa cu moartea, nicio altă pedeapsă nu poate fi atacată cu apel.

„Procese extrem de nedrepte”

Raportul Amnesty International subliniază faptul că Tribunalele Revoluționare, care se ocupă de cazuri legate de securitate națională și droguri, nu au independență judiciară și impun pedepse dure, cum ar fi condamnările la moarte, după „procese extrem de nedrepte”.

Ebadi a susținut că pedepsele dure, cum ar fi pedeapsa cu moartea, nu au reușit să combată traficul de droguri.

„În loc de pedepse crude, autoritățile ar trebui să abordeze cauzele profunde care îi determină pe oameni să comită infracțiuni legate de droguri”, a spus ea, menționând că astfel de infracțiuni înfloresc în zonele neglijate și subdezvoltate.

„Problema este eșecul sistemului de a-și îndeplini responsabilitățile. În schimb, acesta folosește pedepse inumane pentru a răspândi teroarea”, a spus Ebadi.

Integrarea pedepsei cu moartea în cultură

Iranul ocupă locul al doilea la nivel global în ceea ce privește execuțiile anuale, după China.

Ebadi a spus că republica islamică a încercat să normalizeze pedeapsa cu moartea de când a ajuns la putere după revoluția din 1979, făcând chiar execuții publice pentru a le integra în cultură.

„Oamenii stăteau la coadă și își aduceau copiii” să asiste la ele, își amintea ea despre primele zile. „Dar nu mai este cazul.”

Ea a insistat că, atâta timp cât regimul actual guvernează, „nu există nicio șansă” ca pedeapsa cu moartea să fie abolită.

„Așadar, dacă mă întrebați ce trebuie făcut, aș spune că trebuie să lucrăm pentru a pune capăt republicii islamice”, a concluzionat Ebadi.

Articol preluat de pe rferl.org

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

XS
SM
MD
LG