Ministerul de Interne din EAU a anunțat că Pîrlog a fost reținut în Dubai pe 15 iunie, la solicitarea Franței, și a fost plasat în arest pe 19 iunie, fiind acuzat de mai multe infracțiuni, inclusiv de corupție și fraudă.
Instituția a precizat că a colaborat cu mai multe țări, iar reținerea lui Vitalie Pîrlog a fost salutată de autoritățile franceze, care au pornit, vara trecută, investigația internațională, cunoscută în R. Moldova ca dosarul „Interpol”, iar peste hotare – „Red notice”.
Din partea R. Moldova, în anchetă participă Procuratura Anticorupție. Potrivit acesteia, cel puțin 26 de persoane au fost scoase din baza de date a Interpol, după ce au solicitat azil în R. Moldova, deși nu se aflau pe teritoriului țării. Pentru acest serviciu, persoanele anunțate în căutare internațională ar fi achitat cel puțin câte un milion de dolari.
După pornirea investigației, notificările roșii despre statutul lor de căutați au fost reactivate.
Vitalie Pîrlog a fost, din 2017 până în 2022, membru și șef al comisiei Interpol care verifica alertele roșii. Numele lui a apărut prima dată în legătură cu această investigație într-un articol al publicației americane The New York Times, dar procurorii moldoveni n-au confirmat atunci că el figurează în dosar. Articolul spunea că Pîrlog locuiește în Dubai.
Ulterior, Pîrlog a acționat-o în judecată pe șefa Procuraturii Anticorupție de atunci, Veronica Dragalin, pentru lezarea onoarei și reputației profesionale. De asemenea, el a transmis presei moldovene, prin avocatul său, că nu a comis fapte ilegale de care este acuzat.
O sesizare respinsă de Curtea Constituțională
În aprilie 2025, Curtea Constituțională a R. Moldova a respins ca inadmisibilă o sesizare depusă de avocatul lui Pîrlog, Nicolae Posturusu, care s-a plâns că oamenii legii au efectuat percheziții acasă la clientul său, la Chișinău, într-un dosar de „corupere pasivă săvârșită de persoane publice, în proporții deosebit de mari sau în interesul unui grup criminal organizat”.
În opinia apărătorului, Pîrlog nu trebuia să fie supus perchizițiilor deoarece este avocat de meserie, iar legea interzice, în unele cazuri, astfel de acțiuni fără acordul Consiliului Uniunii Avocaților.
Pîrlog a cerut Curții să verifice dacă este sau nu constituțional faptul că imunitatea avocaților nu funcționează în cazurile de corupție și, respectiv, oamenii legii pot acționa fără permisiunea uniunii.
Ca răspuns, Curtea Constituțională a declarat că statul nu are obligația de a le asigura avocaților garanții procedurale deosebite.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
