Pregătirile pentru cel mai delicat summit NATO din ultimii ani - și primul test real pentru Mark Rutte ca secretar general al Alianței - sunt în plină desfășurare.
În mod convenabil pentru cel mai longeviv prim-ministru olandez din istorie, evenimentul va avea loc într-un cadru familiar, orașul său natal, Haga, la sfârșitul lunii iunie.
Conform oficialilor NATO care au discutat cu RFE/RL, Mark Rutte va avea nevoie de toate abilitățile sale diplomatice pentru a asigura succesul summitului.
Iar prin „un summit de succes” se înțelege, în primul rând, să-l mențină mulțumit pe imprevizibilul președinte american Donald Trump.
Scenariul de coșmar este repetarea summitului NATO din 2018 de la Bruxelles, din primul mandat al lui Trump, unde un schimb tensionat de replici cu fostul Secretar General Jens Stoltenberg — surprins pe video — a dictat tonul întregii întâlniri.
Mai târziu, în aceeași zi, Trump a amenințat că va retrage Statele Unite din alianța militară dacă aliații europeni nu își vor crește cheltuielile de apărare.
„Îmblânzitorul de Trump”
Se pare că Rutte a jucat un rol-cheie în convingerea președintelui american că NATO merită păstrată, ajutând la consolidarea reputației sale drept unul dintre „îmblânzitorii de Trump” ai Europei — etichetă ce avea să-l propulseze, șase ani mai târziu, în fruntea Alianței.
Deși multe s-au schimbat în lume de atunci, Donald Trump va veni în Țările de Jos cu același mesaj: creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Nimeni nu crede că va mai amenința cu retragerea, întrucât toți oficialii americani — inclusiv membrii de rang înalt ai cabinetului precum Secretarul de Stat Marco Rubio și Secretarul Apărării Pete Hegseth — au transmis recent, la Bruxelles, un mesaj clar de angajament față de NATO.
Summit scurtat și obiective ambițioase
Totuși, Trump vrea să vadă rezultate concrete.
Rezultatul probabil al summitului va fi angajamentul tuturor celor 32 de membri NATO de a crește cheltuielile de apărare până la 5% din PIB — o creștere semnificativă față de actualul obiectiv de 2%.
Din această sumă, 3,5% ar urma să fie alocate pentru obiective „tangibile” — precum arme și artilerie — iar restul de 1,5% ar merge către apărarea cibernetică și mobilitatea militară.
Oficialii NATO încă dezbat calendarul pentru atingerea acestei ținte, fiind discutate termene între cinci și zece ani.
Pentru a reduce riscul ca aliații să aibă opinii divergente, summitul a fost deja scurtat de la trei zile la doar două.
Agenda nu este încă finalizată, dar este posibil să includă o cină oficială în prima zi, urmată de două sesiuni de lucru în a doua zi.
Una va fi dedicată cheltuielilor pentru apărare, cealaltă consolidării bazei industriale de apărare.
Partenerii din Indo-Pacific și o declarație finală minimalistă
Mai mulți aliați europeni doresc să achiziționeze mai multe produse de apărare din Japonia și Coreea de Sud, așa că este foarte probabil ca cei patru parteneri ai NATO din Indo-Pacific, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud, să participe la aceste discuții.
Declarația finală a summitului va fi, de asemenea, mult mai scurtă decât în anii trecuți.
Oficialii NATO spun că scopul este să o reducă la doar trei sau patru paragrafe — un contrast puternic față de declarația de la Washington din 2024, care a avut 40 de paragrafe, sau față de cea de la Vilnius, care s-a întins pe 90 de paragrafe.
Ucraina și Rusia: Marii absenți ai summitului?
Este posibil ca textul din acest an să nu conțină nicio mențiune directă despre Rusia, și poate nici despre Ucraina, ceea ce ar face ca summitul de la Haga să se deosebească radical de cele recente.
Atât la Washington, cât și la Vilnius, Ucraina a dominat agenda, cu dezbateri aprinse privind oferirea unei invitații formale de aderare și stabilirea unei traiectorii clare pentru integrarea în Alianță.
Având în vedere că Trump pare să excludă o eventuală aderare a Ucrainei în viitorul apropiat, un oficial european a declarat că poate ar fi mai bine să nu se menționeze deloc Ucraina în declarația finală, cel puțin deocamdată.
Această strategie ridică și întrebarea dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi invitat în Olanda, după ce a fost „invitatul principal” la ultimele două summituri.
Deși nu există încă o confirmare oficială, majoritatea oficialilor NATO cred că în cele din urmă va participa.
Ministrul de Externe estonian Margus Tsahkna a avertizat recent că ar fi „o greșeală majoră de comunicare strategică” dacă Zelenski nu ar veni, întrucât absența lui ar deveni subiectul principal al presei.
Chiar dacă președintele ucrainean este așteptat, cel mai probabil nu va beneficia de o sesiune specială a Consiliului NATO–Ucraina, așa cum s-a întâmplat la ultimele două reuniuni.
Pentru moment, Alianța pare să-și orienteze din nou atenția spre propriile priorități interne.
Articol preluat de pe rferl.org. Traducerea și adaptarea textului de Adrian Ardelean.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
