Până acum, Rusia a rezistat apelurilor occidentale de încetare a focului în războiul său împotriva Ucrainei. Și tot până acum, președintele american Donald Trump a rezistat apelurilor Kievului și ale țărilor europene de a impune sancțiuni suplimentare Moscovei ca răspuns.
Președintele american Donald Trump a amenințat că va folosi măsuri „devastatoare” împotriva Rusiei dacă va considera că este momentul potrivit.
Dar, în repetate rânduri, a spus că acel moment nu a venit încă, exprimându-și îngrijorarea că impunerea de noi sancțiuni ar putea submina demersul său pentru pace prin înăsprirea poziției președintelui Vladimir Putin.
„Doar faptul că, dacă cred că sunt aproape de a obține un acord”, le-a spus el reporterilor de la Casa Albă, pe 28 mai, când a fost întrebat ce îl împiedică să impună noi sancțiuni Moscovei. „Nu vreau să o dau în bară făcând asta. Trebuie să știi când să folosești asta”, a mai spus el.
Când – și dacă va veni acel moment – cum ar putea arăta noile măsuri ale SUA?
„S-a vorbit mult despre politicile pe care le-ar putea adopta, dar, în acest moment, nu este clar ce plan ar fi”, a declarat Rachel Ziemba, expertă în sancțiuni la Centrul pentru o nouă securitate americană, un think tank cu sediul la Washington, pentru RFE/RL.
O nouă rundă de sancțiuni radicale ar veni într-un moment nepotrivit pentru Moscova, economia Rusiei încetinind brusc pe fondul scăderii prețurilor petrolului și a ratelor dobânzilor prohibitive.
Rusia s-ar putea îndrepta spre „o aterizare dură”, un termen utilizat pentru a descrie o recesiune gravă, a avertizat la începutul acestei luni firma de consultanță Capital Economics, cu sediul la Londra.
Trump nu a descris în detaliu nicio măsură potențială. Pentru moment, cel puțin, centrul principal al deciziilor privind potențialele noi pedepse americane este un proiect de lege bipartizan condus de senatorii Lindsey Graham (republican - Carolina de Sud) și Richard Blumenthal (democrat - Connecticut).
Legea din 2025 privind sancționarea Rusiei („Sanctioning Russia Act of 2025”) ar viza băncile rusești și alte entități care sprijină războiul Moscovei împotriva Ucrainei prin sancțiuni primare, utilizând în același timp sancțiuni secundare pentru țările, companiile și persoanele din întreaga lume care fac afaceri cu entitățile vizate.
În plus, legea ar impune tarife de cel puțin 500% la importurile din orice țară care „vinde, furnizează, transferă sau cumpără cu bună știință petrol, uraniu, gaze naturale, produse petroliere sau petrochimice care provin din Federația Rusă”, potrivit textului.
China, India și Turcia se numără printre cei mai mari cumpărători de produse energetice rusești.
Senatorii au declarat că proiectul de lege urmărește să „tragă China la răspundere pentru susținerea mașinăriei de război a lui Putin prin cumpărarea de petrol rusesc ieftin de la flota fantomă” - sute de nave învechite, cu proprietate opacă, pe care Moscova le folosește pentru a evita sancțiunile occidentale asupra celui mai profitabil produs al său.
Flota fantomă
Sancțiunile primare și secundare asupra băncilor rusești ar reprezenta un pas important în direcția împiedicării economiei țării, spune experta Rachel Ziemba.
În timp ce sancțiunile primare interzic entităților americane să facă tranzacții cu băncile rusești, sancțiunile secundare ar penaliza instituțiile financiare străine care fac afaceri cu băncile rusești, izolându-le de dolarul american și de sistemul financiar.
Instituțiile financiare chineze se numără printre firmele străine care încă lucrează cu băncile rusești.
Cu toate acestea, Ziemba a declarat că proiectul de lege ar putea fi atenuat în timpul examinării în comisiile Congresului. De asemenea, ea spune că nu vede ca fiind oportune tarifele pentru țările terțe, având în vedere reacția administrației Trump în urma anunțului său din aprilie privind tarifele globale radicale.
Proiectul de lege bipartizan ar putea fi și o modalitate de a demonstra hotărârea SUA față de Putin, afirmă Ziemba. Mai mult de 80 din cei 100 de senatori au co-sponsorizat-o, demonstrând un sprijin covârșitor în camera superioară pentru acțiuni împotriva agresiunii ruse.
De asemenea, ar putea avea ca scop transpunerea sancțiunilor în lege. Unele dintre sancțiunile pe care le-ar impune au fost deja puse în aplicare de predecesorul lui Trump, Joe Biden.
„Impactul concret ar putea să nu fie foarte mare pe termen scurt, dar legea ar face mult mai dificilă ridicarea acestor sancțiuni de către administrația Trump sau de către orice altă administrație viitoare”, explică Ziemba.
Trump: Trebuie să știi când să folosești sancțiunile
Donald Trump nu a spus clar dacă susține proiectul de lege și când.
Ca răspuns la întrebările privind inițiativa, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că președintele SUA „a fost clar că dorește să vadă un acord de pace negociat” și „a păstrat, de asemenea, în mod inteligent toate opțiunile pe masă”, relatează The New York Times.
În timp ce criticii lui Trump îl acuză că ezită să impună noi pedepse financiare Rusiei deoarece prețuiește foarte mult relația cu Putin, Ziemba crede că sunt în joc preocupări care merg dincolo de relațiile dintre SUA și Rusia și de războiul din Ucraina.
„Există în administrația Trump convingerea că o utilizare excesivă a sancțiunilor financiare ar putea submina rolul dolarului în comerțul global și i-ar determina pe alții să dezvolte rețele paralele care pot afecta securitatea și interesele SUA”, spune Rachel Ziemba.
Un prim exemplu: plafonarea prețului petrolului. Impus de Statele Unite și Uniunea Europeană în 2022 pentru a limita veniturile Rusiei pentru războiul din Ucraina, menținând în același timp stabilitatea piețelor energetice globale, acesta a fost subminat de flota fantomă de nave care transportă petrolul rusesc în afara controlului occidental.
Pentru a pedepsi Rusia pentru eșuarea negocierilor de pace, G7 a propus reducerea plafonului prețului petrolului de la 60 de dolari pe baril la 50 de dolari. Financial Times a scris săptămâna aceasta că administrația Trump a blocat propunerea.
Această decizie poate reflecta dorința lui Trump de a nu impune noi sancțiuni Rusiei pentru moment, dar este, de asemenea, posibil ca președintelui american să nu-i placă ideea plafonării deoarece acesta ar avantaja concurenții americani precum China și India, afirmă Ziemba.
Ea adaugă că nu prea are sens ca G7 să reducă plafonarea prețurilor dacă membrii săi nu extind sancțiunile împotriva flotei fantomă.
Intensificarea sancțiunilor asupra industriei petroliere a Rusiei, inclusiv asupra flotei fantomă, i-ar putea da „o lovitură foarte concretă lui Putin” dacă acesta trage de timp în negocierile de pace, a declarat Leon Aron, senior fellow la American Enterprise Institute din Washington, într-un interviu acordat la începutul acestei luni.
„Acest lucru l-ar putea determina să se gândească măcar serios la pace”, a mai spus el pentru RFE/RL.
Newt Gingrich, fost președinte republican al Camerei Reprezentanților, a spus că, pentru a pedepsi Rusia cu adevărat, administrația Trump nu ar trebui să se concentreze doar pe sancțiuni economice. El a cerut o creștere substanțială a calității și cantității ajutorului militar pentru Ucraina.
„Putin se va opri doar dacă nu va avea de ales. Orice altă strategie e o iluzie care va prelungi războiul și va duce la mai multe victime nevinovate”, a scris Gingrich pe X.
Ce măsuri va lua în cele din urmă Trump, și dacă va lua, ar putea deveni clar în curând.
„Vom afla dacă ne trage pe sfoară sau nu, și dacă da, vom răspunde puțin diferit”, a declarat Trump pe 28 mai. „Dar va dura aproximativ o săptămână și jumătate, două săptămâni”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
