Acest bombardament a provocat rănirea a zeci de persoane și întreruperi de curent pentru mii de oameni.
Atacurile au avut loc chiar în timpul vizitei președintelui rus Vladimir Putin în China, unde s-a întâlnit cu lideri precum Xi Jinping, Kim Jong Un și Narendra Modi, și pe fondul eforturilor președintelui Volodimir Zelenski de a obține sprijin internațional suplimentar.
Autoritățile ucrainene spun că Rusia a lansat 502 drone și 24 de rachete, dintre care trei rachete și 69 de drone de atac au lovit în 14 locuri, iar resturile proiectilelor doborâte au căzut în alte 14.
Atacurile s-au concentrat asupra infrastructurii civile și au dus la întreruperi ale furnizării de energie electrică pentru aproximativ 30.000 de persoane în regiunea nordică Chernihiv.
Cel puțin cinci persoane au fost rănite în regiunile vestice și centrale, inclusiv patru lucrători feroviari în regiunea Kirovograd, unde peste zece clădiri rezidențiale au fost avariate.
Președintele Zelenski a afirmat atacurile sunt o modalitate prin care Vladimir Putin „își demonstrează impunitatea”.
„Numai din cauza lipsei unei presiuni suficiente, în primul rând asupra economiei de război, Rusia continuă această agresiune”, a mai spus președintele Volodimir Zelenski.
În mesajul său zilnic, președintele ucrainean a afirmat că numărul atacurilor cu drone rusești este în creștere, inclusiv în timpul zilei, și a avertizat că are loc „o altă acumulare de forțe rusești în unele sectoare ale frontului”.
Atacurile aeriene rusești, care lovesc zone civile, și avansul armatei Moscovei pe front nu s-au redus în ultimele luni, în ciuda încercărilor președintelui american Donald Trump de a opri luptele.
Zelenski caută sprijin internațional suplimentar
Pe fondul acestor atacuri, Zelenski a ajuns marți în Danemarca pentru discuții cu țări nord-europene și baltice privind noi ajutoare militare și sprijin diplomatic suplimentar pentru Ucraina.
Miercuri, el urmează să meargă la Paris pentru întâlniri cu președintele francez Emmanuel Macron, înainte de reuniunea de joi a țărilor europene, când ar urma să se evalueze garanțiilor de securitate post-război pe care Europa le poate oferi, alături de Statele Unite.
În același timp, secretarul britanic al Apărării, John Healey, a ajuns la Kiev pentru discuții privind consolidarea armatei Ucrainei.
Sancțiuni britanice pentru deportarea copiilor ucraineni
Marea Britanie a impus miercuri sancțiuni asupra a 11 indivizi și entități afiliate statului rus, vizând pe cei implicați în deportările forțate și îndoctrinarea copiilor ucraineni.
Ucraina susține că peste 19.500 de copii au fost duși în Rusia sau teritorii ocupate de Rusia fără consimțământul familiei și consideră aceste acțiuni crime de război care îndeplinesc definiția genocidului conform tratatului ONU. Moscova afirmă că protejează copii vulnerabili dintr-o zonă de război.
Ministrul de Externe britanic David Lammy a declarat că „politica Kremlinului de deportări forțate, îndoctrinare și militarizare a copiilor ucraineni este dezgustătoare”.
Printre organizațiile vizate de sancțiunile britanice se află Fundația Akhmat Kadîrov, care gestionează programe de reeducare pentru copii și adolescenți ucraineni, supunându-i la antrenamente militariste.
De asemenea, președinta fundației, Aimani Nesievna Kadîrova, a fost sancționată.
Sancțiunile includ înghețarea activelor, interdicții de călătorie și alte penalități.
Un raport al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului din martie arată că Rusia a provocat suferințe grave milioanelor de copii ucraineni și le-a încălcat drepturile.
În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arest pentru președintele rus Vladimir Putin și comisarul rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, legate de răpirea copiilor ucraineni. Rusia a denunțat mandatele ca fiind „scandaloase și inacceptabile”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
