34 de ani de la cea mai mare catastrofă nucleară civilă - Cernobîl
În urmă cu 34 de ani, mai exact în 26 aprilie 1986, la ora 01:23 noaptea, exploda reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. A fost cel mai grav accident din istoria energiei nucleare.
La 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive.
Belarus a fost ţara cel mai grav afectată de dezastrul de la Cernobîl, deoarece până la 70 la sută din precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei ţări. Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile făcute la acea vreme înregistrând o creştere foarte mare a radiaţiilor, cu valori chiar de 10.000 de ori mai mari decât cele normale.
Centrala nucleară Cernobîl este situată la 18 kilometri nord-est de oraşul Pripiat şi la 16 kilometri de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 kilometri nord de capitala Kiev. În urmă cu 30 de ani, centrala lucra la capacitate maximă, adică cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de producţie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice. Construcţia centralei a început în 1970, primul reactor fiind terminat în 1977. În 1986, alte două reactoare se aflau în faza de construcţie.
Potrivit unui studiu publicat la New York, în aprilie 2010, aproape un milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive produse după accidentul de la centrala nucleară din Cernobîl, din 1986.
O carte editată de Academia de ştiinţe de la New York - "Chernobyl: Consequences of the Catastrophe for People and the Environment" (Cernobîl: Consecinţe ale catastrofei asupra oamenilor şi mediului) - a fost lansată cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la catastrofă, fiind scrisă de Aleksei Iablokov de la Centrul pentru Politici de Mediu din Moscova şi Vasili Nesterenko şi Aleksei Nesterenko de la Institutul pentru protecţie împotriva radiaţiilor din Minsk (Belarus).
Conform volumului, până în anul 2005, între 112.000 şi 125.000 de persoane din cele 830.000 care au participat la operaţiunile de decontaminare şi sigilare a reactorului nuclear de la Cernobâl şi-au pierdut viaţa.
Numărul total al deceselor la scară globală, în perioada 1986-2004, provocate de accidentul de la Cernobîl ar fi de 985.000.
Cele mai afectate state, pe lângă cele din fosta URSS, au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, România, Grecia şi părţi extinse din Germania şi Marea Britanie, potrivit sursei citate. Aproximativ 550 de milioane de europeni şi între 150 şi 230 de milioane de oameni din emisfera nordică rusă şi nu numai au fost expuşi unui nivel ridicat de radioactivitate. Norul radioactiv rezultat a atins după 9 zile de la accident părţi din SUA şi Canada.
Celelalte trei reactoare au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000. Cum "sarcofagul" de beton construit în grabă în 1986 deasupra reactorului risca să se prăbuşească şi să lase descoperite 200 de tone de magmă cu un nivel de radioactivitate foarte ridicat, comunitatea internaţională s-a angajat să finanţeze construirea unei noi casete, mai sigure. Astfel, s-a construit o arcadă metalică, în greutate de 25 de tone şi măsurând 110 metri înălţime, pentru a fi amplasată deasupra sarcofagului fisurat. Suma totală a fost de 2,2 miliarde euro furnizată de peste 45 de ţări donatoare, prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Întrucât agenţiile Naţiunilor Unite şi-au îndreptat atenţia de la asistenţa umanitară către prevenire, recuperare, remediere şi dezvoltarea capacităţii, a fost adoptată o abordare integrată a dezvoltării durabile pentru a răspunde nevoilor regiunilor şi comunităţilor afectate. Agenţiile, fondurile şi programele au continuat să lucreze strâns cu guvernele din Belarus, Federaţia Rusă şi Ucraina pentru a oferi asistenţă pentru dezvoltare comunităţilor afectate de la Cernobîl.
Georgia e nemulțumită de posibila numire a lui M. Saakașvili în guvernul Ucrainei
Guvernul Georgiei condus de rivalii fostului președinte Mihail Saakașvili a exprimat obiecții față de posibila numire a acestuia în calitate de vice prim-ministru al Ucrainei, avertizând că acest lucru va influența în mod negativ relația dintre cele două țări.
Premierul georgian Ghiorghi Gaharia a spus că este „inacceptabilă” numirea într-un post atât de înalt în Ucraina a unui om condamnat în țara sa natală și dat în căutare sub acuzația de abuz de putere, iar Georgia își va rechema în acest caz ambasadorul de la Kiev.
Deputații partidului de guvernământ din Ucraina, Servitorul Poporului, nu au o poziție unită față de numirea lui Saakașvili în guvern. Fostul președinte georgian care este și cetățean al Ucrainei, fiind implicat de mai mulți ani în politica ucraineană, a declarat jurnaliștilor că funcția i-a fost propusă de președintele Volodimir Zelenski, care i-a mai cerut să conducă negocierile cu Fondul Monetar Internațional asupra unui împrumut salvator pentru economia Ucrainei lovită de criza de coronavirus.
Saakaşvili a fost condamnat în absență de justiţia georgiană în anul 2018 la trei ani de închisoare pentru fapte de "abuz de putere'' datând din perioada când a fost preşedinte al Georgiei.
Fostul preşedinte georgian între anii 2004 şi 2013 şi apoi guvernator al regiunii Odesa în perioada 2015-2016 a anunţat săptămâna aceasta că a fost abordat de preşedintele Volodimir Zelenski pentru a primi în guvernul de la Kiev postul de vicepremier însărcinat cu reformele.
Aflat iniţial în relaţii foarte bune cu fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko, Saakaşvili a intrat mai târziu în conflict cu acesta, pe care l-a acuzat de perpetuarea corupţiei endemice. După ce Saakaşvili a demisionat din postul de guvernator al Odesei, Poroşenko a emis în anul 2017 un decret prin care i-a retras cetăţenia ucraineană, astfel că Saakaşvili a devenit atunci apatrid.
Dar fostul lider georgian a continuat să susţină campania electorală a candidatului care a fost ales să-i succeadă lui Poroşenko în funcţia de preşedinte, Volodimir Zelenski, cel care după câştigarea alegerilor i-a reacordat lui Saakaşvili cetăţenia ucraineană.
Saakaşvili însuşi a prezentat vineri în faţa deputaţilor partidului prezidenţial Servitorul Poporului propunerea venită din partea lui Zelenski şi numirea sa efectivă ar fi urmat să se producă chiar în aceeaşi zi, dar în final nu a mai fost inclusă pe agenda legislativului de la Kiev.
Deputata Irina Veresciuk, membră a acestui partid, nu s-a arătat convinsă de argumentele fostului preşedinte georgian. ''Am impresia că domnul Saakaşvili nu este deloc conştient de viitoarea responsabilitate a acestei funcţii, întrucât el a vorbit pe larg despre cooperarea cu Fondul Monetar Internaţional, cum a făcut în Georgia, dar nu a explicat care ar fi primii săi paşi în această poziţie, care vor fi reformele prioritare'', a explicat Irina Veresciuk, adăugând că ea nu consideră oportun ca Saakaşvili să fie numit vicepremier.
Totuşi, acesta din urmă a insistat că are susţinerea lui Zelenski şi s-a declarat încrezător că pe 30 aprilie parlamentul va vota numirea sa.
Ucraina a blocat la ONU o nouă tentativă a delegaţiei ruse de a obţine ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a anunţat că Ucraina a blocat la ONU o procedură de aprobare tacită prin care Rusia intenţiona să treacă un nou proiect de rezoluție menit să lanseze procesul de ridicare a sancţiunilor impuse de comunitatea internaţională sub pretextul situaţiei generate de pandemia de coronavirus.
Potrivit ministrului ucrainean, un document iniţiat de Rusia, respins o dată la începutul acestui luni prin blocarea procedurii de către delegaţia Ucrainei a fost modificat şi propus din nou spre adoptare.
„Așa cum am promis la începutul lunii aprilie, vom continua să blocăm încercările Rusiei de a distruge acest regim al sancțiunilor. Pentru o luptă eficientă împotriva pandemiei de coronavirus, sunt necesare soluții reale, care să fie de folos. În mod sigur, nu sunt necesare rezoluții politizate care vizează relaxarea sancțiunilor” – a menţionat Dmitro Kuleba.
Ministrul a amintit că Adunarea Generală a ONU a aprobat deja două rezoluții eficiente pe tema combaterii pandemiei de Covid-19, Ucraina fiind coautor al proiectelor celor două documente. „Statul nostru este dedicat luptei împotriva pandemiei şi acţiunilor coordonate ale comunității mondiale. Obiectivul comun este de a învinge virusul, nu [ridicarea] sancțiunilor impuse ca urmare a agresiunii militare” – a adăugat ministrul de externe al Ucrainei.
Cea mai mare aeronavă din lume aduce ajutor medical din China
Cel mai mare avion de transport din lume a adus joi peste 10 tone de material medical în Ucraina din China, ceea ce preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a descris ca fiind cea mai mare încărcătură după volum din istorie într-un avion.
Avionul Antonov-225 Mriya, de concepţie ucraineană, este în general utilizat penru transportul de încărcături mari şi grele pentru industrie. Dar joi un astfel de aparat a adus 12 milioane de măşti, 260.000 de ochelari de protecţie şi 100.000 combinezoane pentru protecţia medicilor ucraineni care tratează pacienţii bolnavi cu COVID-19.
"Este un record pentru volumul de marfă transportat cu un avion, care poate fi inclus în Cartea Recordurilor Guiness", a declarat Zelenski presei, după aterizarea aparatului.
Zelenski a spus că mai multe zboruri suplimentare similare sunt prevăzute în viitorul apropiat.
Ucraina a raportat până joi un total de 7.170 de cazuri confirmate de COVID-19 şi 187 de decese, conform Ministerului Sănătăţii de la Kiev. În ultimele 24 de ore, 578 de persoane au fost testate pozitiv cu noul coronavirus, în timp ce 505 de persoane s-au vindecat.
În prezent, 2.308 de pacienţi sunt spitalizaţi cu COVID-19, între care 103 copii şi 223 de cadre medicale. Dintre aceştia, 100 de persoane, inclusiv un copil, sunt ventilaţi mecanic.