Mihail Saakaşvili spune că i s-a propus să devină vicepremier al Ucrainei
Fostul preşedinte al Georgiei, Mihail Saakaşvili, a anunţat miercuri că i s-a propus să devină vicepremier al Ucrainei.
Saakaşvili, un politician pasionat care a fost o vreme guvernator al regiunii ucrainene Odesa de la Marea Neagră, a spus că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, vrea ca el să-l ajute la reformarea guvernului.
"Este o mare onoare să primesc o propunere din partea preşedintelui Zelenski de a deveni vicepremier al Ucrainei pentru reforme", a anunţat Saakaşvili într-un comunicat. "Împreună cu echipa prezidenţială, sunt gata să lucrez alături de forţele patriotice din Parlamentul Ucrainei şi cu alte forţe politice din societate pentru ca Ucraina să depăşească actuala criză economică globală şi să gestioneze toate provocările cu pierderi minime", a subliniat el.
Saakaşvili a fost două mandate la rând preşedinte al Georgiei, din 2004 până în 2013, perioadă în timpul căreia Georgia a pierdut controlul asupra a două regiuni ale sale în urma unui război-fulger, în 2008, cu Rusia vecină.
După preşedinţie, Saakaşvili a părăsit Georgia în condiţiile în care rivali politici l-au acuzat de abuz de putere şi de irosire de fonduri publice.
În 2015, preşedintele Ucrainei de la acea dată, Petro Poroşenko, i-a acordat lui Saakaşvili cetăţenie ucraineană şi l-a numit pe experimentatul politician guvernator al regiunii Odesa, importantă pentru comerţul maritim. Saakaşvili a demisionat doi ani mai târziu, revoltându-se contra lui Poroşenko şi acuzându-l de perpetuarea corupţiei endemice.
Poroşenko a emis în 2017 un decret pentru a-i retrage lui Saakaşvili cetăţenia ucraineană în timp ce acesta se afla în străinătate. Saakaşvili a reuşit să reintre în ţară traversând pe jos frontiera dinspre Polonia, alături de un grup de susţinători. Mihail Saakaşvili a condus o serie de proteste de stradă până când a fost arestat în 2018 şi apoi expulzat din Ucraina.
Din străinătate, Saakaşvili a susţinut campania electorală a rivalului politic al lui Poroşenko, Volodimir Zelenski. După ce a fost învestit în funcţia de preşedinte, în luna mai a anului trecut, Zelenski i-a redat cetăţenia ucraineană lui Saakaşvili.
Ucraina va primi de la UE peste un miliard € pentru a lupta contra pandemiei
Comisia Europeană a propus astăzi un fond de 3 miliarde € pentru a ajuta 10 țări vecine, inclusiv Moldova.
Cele trei miliarde s-ar împărți astfel: Albania (€180 milioane), Bosnia - Herțegovina (250), Georgia (150 ), Iordania (200), Kosovo (100), Moldova (€100 milioane), Muntenegru (60), Macedonia (160), Tunisia (€600 milioane) și Ucraina (€1,2 miliard).
Banii sunt destinați exclusiv luptei împotriva pandemiei de coronavirus. Fondurile, din cadrul a ceea ce se numește ajutor macro-financiar (macro-financial assistance, MFA) vor fi acordate sub formă de împrumut pentru 12 luni, în condiții extrem de favorabile, pentru ca cele 10 țări să-și poată acoperi nevoile cele mai urgente. Ele vor fi combinate cu cele deja anunțate ale Fondului Monetar Internațional (FMI).
Propunerea Comisiei va trebui aprobată de către Parlamentul European și de Consiliu, de șefii de stat și de guvern ai celor 27, care vor putea discuta deja asta mâine, joi 23, în cadrul unui summit prin video-conferință.
De îndată ce va veni aprobarea, Comisia va elibera prima tranșă spre cele 10 țări. A doua plată ar putea veni spre sfârșitul anului, sau în prima parte a lui 2021.
Guvernul ar putea prelungi carantina până cel puțin pe 12 mai
Ministrul ucrainean al sănătăţii, Viktor Liaşko, a declarat că Ucraina ar putea prelungi până cel puțin pe 12 mai măsurile de carantină instituite din cauza pandemiei de COVID-19.
Potrivit ministrului, guvernul de la Kiev va lua o decizie în acest sens la şedinţa de astăzi, 22 aprilie.
Pe de altă parte, zilele trecute, preşedintele Volodimir Zelenski a sugerat că, pe 24 aprilie, autoritățile de la Kiev vor anunţa relaxarea carantinei, urmând că în luna mai să fie ridicate restricţiile impuse mijloacelor de transport.
Potrivit datelor furnizate luni seară de autorităţi, în Ucraina au fost înregistrate până acum 5.710 cazuri de COVID-19, 151 de decese şi 359 de cazuri vindecate.
Frica a înlocuit speranța în Ucraina
În urmă cu exact un an, pe 21 aprilie 2019, Volodimir Zelenski câștiga alegerile prezidențiale în Ucraina împotriva lui Petro Poroșenko cu strivitorul scor de 73,22%. El Pais, în Spania, într-un mare articol care acoperă în detaliu anul scurs, scrie că: "Frica a înlocuit speranța în Ucraina".
Proasta administrare a economiei și conflictul teritorial cu Rusia nu au văzut nicio schimbare de-a lungul anului. Acest fost actor de comedie a cărui principală limbă e rusa pronează reconcilierea într-o țară profund divizată. Conflictul în Donbas este acum înghețat sine die. Cât despre Crimeea, ea a fost unită de Rusia printr-un pod, în strâmtoarea Kerci, creându-se o continuitate teritorială ce duce la sufocarea porturilor ucrainene din Marea de Azov.
Progresele lipsesc în lupta împotriva corupției și în diminuarea influenței oligarhilor. Pentru mulți, un obiectiv important este acela de împiedica revenirea principalei bănci a țării, Privat Bank, în mâinile magnatului Igor Kolomoiski, fost protector al lui Zelenski și care sub Poroșenko fugise o vreme în Israel.
Peste toate acestea a venit pandemia. Apoi, săptămâna trecută, Kievul, unul din cele mai poluate orașe din lume, a mai fost înecat și de fumul și emanațiile radioactive de la incendiile din pădurile din apropierea centralei nucleare de la Cernobîl. Ucraina are nevoie de Fondul Monetar Internațional (FMI) "așa cum un organism are nevoie de sânge", a spus Zelenski.