Boris Johnson și prietenul său din KGB cu hotel în Crimeea și ziar la Londra

La Londra, The Guardian revelează că imediat după victoria sa în alegeri Boris Johnson a mers la o petrecere cu caviar a unui fost agent KGB, Alexander Lebedev, care nu e altul decât patronul fostul cotidian britanic, devenit site rusesc, The Independent.

Fostul ministru conservator al finanțelor, George Osborne, un apropiat al fostului premier care a declanșat Brexitul, David Cameron, lucrează acum pentru oligarhul Lebedev.

The Guardian scrie că asta pune serios sub semnul întrebării independența lui Boris Johnson față de Rusia. Tot The Guardian revelase, prin intermediul săptămânalului său The Observer, că în aprilie 2018, pe când era ministru de externe, Boris Johnson a zburat de la Bruxelles la o petrecere în Italia pentru a se întâlni cu un fost agent KGB, Alexander Lebedev, imediat după reuniunea miniștrilor de externe din NATO unde se discutase încercarea de asasinare în Anglia a unui alt fost agent KGB, Serghei Skripal.

Or, cum am spus, Alexander Lebedev nu este altul decât patronul site-ului britanic de informații The Independent, odinioară un ziar, dar acum un site cu pretenții de informații... independente. The Guardian mai scrie că acest Lebedev este în relații foarte bune cu Putin și că el este de altfel proprietarul unui complex hotelier în Crimeea ocupată, în stațiunea Alușta.

Sancțiunile contra Nord Stream 2 sunt în interesul Europei

Financial Times îl citează pe ambasadorul SUA, care spune că opoziția Washingtonului față de construirea consuctei de gaz Nord Stream 2 este în interesul Europei. UE şi Berlinul au criticat sancţiunile americane impuse gazoductului Nord Stream 2, aflat în centrul unei bătălii economice şi geopolitice între Washington şi Bruxelles.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

La rândul lui, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus duminică agenției de presă Interfax că sancțiunile SUA nu vor opri construirea conductei. Lavrov a mai spus că Rusia este gata să lase SUA să inspecteze rachetele de tip "Sarmat" ("Сармат").

Situația pe front astăzi în Donbas

UE şi Germania denunţă sancţiunile impuse de SUA Nord Stream 2

Uniunea Europeană (UE) şi Berilinul au criticat sancţiunile americane impuse gazoductului Nord Stream 2, aflat în centrul unei bătălii economice şi geopolitice între Washington şi Bruxelles.

Aceste sancţiuni au fost impuse în timp ce Statele Unite şi unele ţări europene - Ucraina, Polonia şi ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania - se tem că acest proiect sporeşte dependenţa europenilor faţă de gazele naturale ruse şi consolidează influenţa Moscovei.

Aprobate vineri de către preşedintele american Donald Trump, măsurile americane ”afectează societăţi germane şi europene şi constituie un amestec în afacerile noastre interne”, a reacţionat Ulrike Demmer, o purtătoare de cuvânt a cancelarului german Angela Merkel.

Într-un interviu acordat televiziunii publice ARD, vicecancelarul Olaf Scholz, ministru al Finanţelor, denunţă o ”intervenţie gravă în afacerile interne ale Germaniei şi Europei”, excluzând însă contramăsuri. ”Întreprinderilor care participă la construirea gazoductului le revine să ia viitoarele decizii”, a declarat el.

Germania este principalul beneficiar al proiectului.

O purtătoare de cuvânt UE a exprimat opoziţia Bruxellesului ”de principiu faţă de impunerea unor sancţiuni unor întreprinderi europene care desfăşoară activităţi legale”.

SUSPENDAREA LUCRĂRILOR

Într-o primă consecinţă a acestor sancţiuni, întreprinderea elveţiană Allseas, care deţine cea mai mare navă de instalare de conducte din lume şi care a fost angajată de grupul rus Gazprom să construiască secţiunea offshore a gazoductului, a anunţat sâmbătă suspendarea lucrărilor de instalare a gazoductului.

Întreprinderea precizează că aşteaptă, în prezent, ”clarificări reglementare, tehnice şi de mediu din partea autorităţilor americane competente”.

Aceste sancţiuni, care fac parte dintr-o amplă lege a bugetului Apărării americane privind anul fiscal 2020, prevăd blocarea activelor şi revocaea vizelor americane ale întreprenorilor cu legătură cu gazoductul.

Departamentul de Stat american urmează să comunice, în termen de 60 de zile, numele întreprinderilor şi persoanelor vizate.

Anunţul tulbură viitorul acestei investiţii uriaşe, în valoare de aproximativ zece miliarde de euro, aproape finalizată şi a cărei dare în folosinţă era programată la sfârşitul lui 2019 sau cel mai probabil la începutul lui 2020.

Nord Stream 2 a confirmat suspendarea lucrărilor Allseas. "Împreună cu toate întreprinderle care sprijină proiectul vom lucra pentru a termina gazoductul cât mai rapid posibil”, a anunţat un purtător de cuvânt al întreprinderii.

”DE NEÎNŢELES”

Moscova a criticat, la rândul său, sancţiunile, denunţând ”ideologia americană (care) nu suportă concurenţa mondială”.

”Un stat cu o datorie publică de 22.000 de miliarde de dolari interzice unor ţări solvabile să-şi dezvolte economia reală”, a declarat, pe Facebook, o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova. ”În curând vor cere să nu mai respirăm”, a ironizat ea.

Premierul ucrainean Oleksii Gonciaruk a salutat, în schimb, pe Twitter, ”semnarea de către Donald Trump a unor sancţiuni impuse Nord Stream”. Noul gazoduct ar reduce şi mai mult influenţa Ucrainei, pe teritoriul căreia tranzitează o parte a gazelor naturale ruse către Europa.

Construit în proporţie de 80%, gazoductul submarin care leagă Rusia şi Germania urmează să permită o dublare a livrărilor directe a gazelor naturale ruse către Europa Occidentală prin Germania.

Statele Unite şi-au justificat sancţiunile prin voinţa de a susţine Kievul în conflictul cu Rusia după anexarea crimeei în 2014 şi războiul din estul Ucrainei.

Însă având în vedere protocolulul unui acord semnat vineri de cei doi protagonişti în vederea prelungirii tranzitului gazelor ruse pe teritoriul Ucrainei începând din 2020, sancţiunile par ”deosebit de neînţeles”, a apreciat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a lui Merkel.

Gazoductul reprezintă o investiţie de aproximativ zece miliarde de euro, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci societăţi europene - OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell. El urma să fie pus în serviciu la sfârşitul lui 2019 sau începutul lui 2020.

Încă de la începutul proiectului, în calea Nord Stream 2 au existat numeroase obstacole. El a obţinut abia la sfârşitul lui octombrie unda verde a Danemarcei în vederea traversării apelor daneze. Acest lucru ar urma să conducă la întârzieri puternice ale punerii în funcţiune, prevăzută la sfârşitul lui 2019.

Noile reglementări UE cu privire la transportul gazelor naturale, care impun ”decuplarea” activităţilor de producţie de cele de distribuţie, costituie de asemenea un obstacol suplomentar.