Rusia, Ucraina şi Comisia Europeană au ajuns la un acord privind gazele naturale
Rusia, Ucraina şi Comisia Europeană au ajuns joi la un nou acord de principiu privind livrarea gazelor naturale, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2020, a informat vicepreşedintele Executivului UE, Maros Sefcovic.
Ţările din Europa Centrală sunt aprovizionate în prezent cu gaze naturale care sunt livrate pe o rută care trece prin Ucraina. Cu toate acestea, înţelegerea actuală cu Ucraina urmează să expire la data de 31 decembrie.
Percheziţii la proprietăţi ale lui Poroşenko
Autorităţile ucrainene au percheziţionat vineri mai multe proprietăţi din Kiev ale fostului preşedinte Petro Poroşenko, în cadrul anchetelor judiciare în care apare numele acestuia.
"Sunt în curs percheziţii la mai multe adrese", între care un club de fitness şi un complex imobiliar în care îşi are sediul şi partidul fostului şef de stat, Solidaritatea europeană, a menţionat pentru France Presse Angelika Ivanova, purtătoare de cuvânt a Biroului ucrainean de anchetă (DBR), însărcinat cu anchetele vizându-i pe înalţii responsabili ai statului.
Percheziţiile au loc în cadrul a două anchete, una pentru fraudă fiscală şi legată de vânzarea de către Poroşenko a unei fabrici din Kiev, în 2018, şi cealaltă privind dispariţia de "informaţii secrete" de la sediul preşedinţiei, după plecarea sa din funcţie.
Deocamdată, nu se pune problema reţinerii fostului şef de stat, a subliniat Ivanova.
Petro Poroşenko, prosper om de afaceri cunoscut mai ales ca fiind "regele ciocolatei" ucrainene, a fost învins la alegerile din aprilie, după un mandat de cinci ani, de actorul Volodimir Zelenski, fără experienţă politică, a cărui campanie a avut în centru promisiunea eradicării corupţiei.
Poroşenko este citat în peste 10 anchete lansate de DBR, dintre care cel puţin una referitoare la presupuse abuzuri de putere în legătură cu numirea judecătorilor.
Scandal în Ucraina în legătură cu un diplomat ucrainean antisemit
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei s-a pomenit în centrul unui scandal, miercuri, după ce un tribunal de la Kiev l-a obligat să numească într-un post de diplomat un fost consul destituit anul trecut pentru postări antisemite.
Vasil Maruşineţ, în vârstă de 63 de ani, era consul al Ucrainei la Hamburg, Germania, înainte de a fi destituit în mai 2018 după o serie de postări "ruşinoase", antisemite şi "incitatoare la ură rasială" pe reţelele sociale, potrivit diplomaţiei ucrainene.
Potrivit mass-media, el a publicat pe Facebook declaraţii insultătoare la adresa evreilor, afirmând că "să fii nazist este o onoare". De asemenea, el a postat o fotografie în care pozează cu un tort aniversar în forma cărţii "Mein Kampf" a lui Adolf Hitler.
Fostul consul a contestat în justiţie destituirea lui şi a obţinut câştig de cauză în noiembrie. "În dezacord" cu această decizie, diplomaţia ucraineană a informat într-un comunicat că "a fost constrânsă să se supună" deciziei, precizând totodată că a depus marţi plângere la Curtea Supremă pentru a obţine anularea acesteia.Vasil Maruşineţ a fost astfel numit la 9 decembrie într-un post în cadrul ministerului şi a primit circa 9.000 de dolari, sumă ce reprezintă salariile sale pe care nu le-a încasat după destituire, a precizat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ucrainene Katerina Zelenko.
"Ministerul Afacerilor Externe continuă să considere acţiunile şi declaraţiile lui Maruşineţ incompatibile cu rolul său de funcţionar public şi de diplomat ucrainean", subliniază ministerul, acuzându-l pe fostul consul că "a cauzat un prejudiciu considerabil imaginii Ucrainei pe plan internaţional".
"O persoană care îşi permite atacuri antisemite sau xenofobe nu are niciun drept să ocupe un post diplomatic", a reacţionat Inna Ioffe, directoarea Confederaţiei evreieşti ucrainene, evocând "o ruşine pentru Ucraina".
Ucraina, a cărei istorie este marcată de numeroase pogromuri şi masacre antisemite, l-a ales anul acesta la preşedinţie pe Volodimir Zelenski, fost actor de comedie cu origini evreieşti.
Potrivit unui studiu publicat anul trecut de institutul american Pew Research Centre, 5% dintre adulţii din Ucraina susţin că nu doresc să-i accepte pe evrei drept concetăţeni, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Europa de Est.
Camera Reprezentanţilor a început votul în cadrul procedurii de demitere a lui Trump
Congresmenii americani vor vota azi în legătură cu iniţierea procedurii demiterii lui Trump, fiind de aşteptat ca membrii Camerei Reprezentanţilor să aprobe activarea articolelor de inculpare a preşedintelui.
Preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a calificat procedura de destituire a preşedintelui drept "una dintre cele mai solemne puteri acordate de Constituţie” şi a îndemnat toţi membrii camerei inferioare a Congresului SUA să fie prezenţi miercuri pentru a participa la acest vot crucial.
Comisia pentru Afaceri Judiciare a Camerei Reprezentanţilor a aprobat, vineri după-amiază, cele două articole de inculpare a preşedintelui Donald Trump în scopul demiterii. Donald Trump este suspectat de abuz de putere şi obstrucţionarea Congresului. Pentru a fi activate, cele două articole penale trebuie aprobate de plenul Camerei Reprezentanţilor.
Camera Reprezentanţilor, aflată sub controlul opoziţiei democrate, a lansat o investigaţie parlamentară care ar putea conduce la iniţierea procedurii demiterii preşedintelui Donald Trump, suspectat că ar fi cerut Ucrainei anchetarea fostului vicepreşedinte Joseph Biden, favorit pentru a deveni candidatul Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al SUA, şi a fiului acestuia, Hunter Biden. Ca reacţie, Comisia pentru Afaceri Judiciare din Senatul SUA, în care republicanii deţin majoritatea, a anunţat lansarea unei anchete privind presupuse acte de corupţie în Ucraina.
Procesul în cadrul procedurii demiterii preşedintelui Donald Trump ar putea începe în Senatul SUA în ianuarie, a declarat Mitch McConnell, liderul majorităţii republicane.
Trump a catalogat ancheta Camerei Reprezentanţilor drept "o lovitură de stat ilegală cu caracter tendenţios politic".