SUA au deblocat un ajutor militar de 250 de milioane de dolari pentru Ucraina
Administraţia prezidenţială a Statelor Unite a deblocat un ajutor militar în valoare de 250 de milioane de dolari pentru Ucraina, au informat joi senatorii americani.
Fondurile au scopul de a ajuta Ucraina în criza privind separatiştii pro-ruşi susţinuţi de Moscova. Câţiva democraţi au declarat anterior că sunt de părere că administraţia prezidenţială a blocat ajutorul militar pentru a pune presiune pe Guvernul ucrainean în contextul campaniei de realegere a lui Donald Trump în funcţia de preşedinte.
Senatorii republicani şi democraţi au informat că ajutorul umanitar a fost din nou deblocat de Casa Albă miercuri noaptea, cu câteva ore înainte de o dezbatere a unui amendament care ar fi interzis astfel de obstrucţionări pe viitor.
CEDO: Rusia își schimbă poziţia privind data la care a ocupat Crimeea
Federația Rusă și-a schimbat poziția oficială cu privire la data la care a început să deţină controlul asupra peninsulei Crimeea.
Potrivit sursei, comisarul Rusiei la CEDO, Mihail Galperin, a declarat, miercuri, la audierile organizate la Strasbourg, că Moscova este de acord să își recunoască responsabilitatea pentru respectarea drepturilor omului în Crimeea începând cu data de 18 martie 2014.
"Până la data de 18 martie 2014, toată responsabilitatea respectării drepturilor omului aparţinea Ucrainei" - a remarcat reprezentantul rus. Acesta a explicat în faţa instanţei că, începând cu 18 martie 2014, în Crimeea şi-au intrat în atribuţii autorităţile ruse. Galperin nu a explicat, însă, cum a fost posibil ca, din acea zi, "autoritatea ucraineană să se transforme în autoritate rusă" - notează Evropeiska Pravda.
Publicaţia aminteşte că, în explicațiile anterioare de la CEDO, Rusia și-a recunoscut controlul în Crimeea începând cu data de 21 martie 2014. Ucraina, însă, a demonstrat la CEDO că Rusia a controlat în totalitate Crimeea din februarie 2014 și, de atunci, este deplin responsabilă pentru încălcarea drepturilor omului pe teritoriul peninsulei anexate.
Avocatul britanic Ben Emmerson, membru al echipei juridice ucrainene, a prezentant o serie de argumente la CEDO, potrivit cărora "este evident că Rusia a obținut controlul efectiv al peninsulei pe 27 februarie 2014, când a instalat blocaje rutiere militare în Crimeea".
"În acea zi (27 februarie 2014, n.red), forțele ruse au intrat deschis în Crimeea pe cale aeriană, maritimă şi terestră. Au blocat și imobilizat unitățile militare ucrainene. La ora 04:00 dimineața, forțele speciale ruse au luat cu asalt Consiliul Suprem al Crimeii, iar apoi deputații locali au fost transportaţi cu arma la spate în clădirea parlamentului" - a declarat reprezentantul Ucrainei la procesul intentat la CEDO.
Ambasadorul ceh la Kiev, convocat pentru explicaţii după o întâlnire între Zeman şi ruteni
Ambasadorul Cehiei în Ucraina, Radek Matula, a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev, pentru a oferi explicaţii după o întâlnire a președintelui ceh, Miloš Zeman, cu reprezentanți ai organizației neguvernamentale „Consiliului Mondial al Rutenilor Subcarpatici”.
„Diplomatul ceh a negat existenţa unor apeluri ale Cehiei la autonomie pentru rutenii din Transcarpatia și a reiterat sprijinul Cehiei pentru integritatea teritorială a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional. Partea cehă va veni cu informații oficiale pe această temă” – a precizat Katerina Zelenko, purtătoare de cuvânt a diplomaţiei ucrainene. Aceasta a adăugat: „Ministerul de Externe al Ucrainei va continua să reacţioneze la orice tentativă menită să pună la îndoială suveranitatea și integritatea teritorială a statului ucrainean„.
La începutul acestei luni președintele ceh Miloš Zeman a primit la Praga o delegație formată din șapte persoane, care, potrivit acestora, „reprezintă interesele rutenilor care vor să obţină autonomie în cadrul Ucrainei”.
UE face presiuni pentru progrese la discuţiile dintre Ucraina şi Rusia privind gazele
UE va face tot posibilul pentru a facilita discuţiile de săptămâna viitoare dintre Ucraina şi Rusia privind viitorul tranzitului de gaze naturale, după ce contractul lor va expira în ianuarie, a declarat miercuri Maros Sefcovic, vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil pentru uniunea energetică.
"Discuţiile sunt foarte importante pentru rolul ambelor ţări în viitoarele operaţiuni legate de tranzacţionarea gazelor, şi venim la aceste negocieri fără idei preconcepute deoarece trebuie să găsim o soluţie. Înţeleg că aceste discuţii se bucură sprijinul liderilor din Ucraina şi Rusia", a afirmat oficialul UE la o conferinţă de presă.
"Analizăm într-adevăr toate alternativele pentru a ajunge la un acord", a dat asigurări Sefcovic. Acesta a adăugat că data de 19 septembrie anunţată pentru discuţiile dintre Ucraina şi Rusia mediate de Bruxelles fusese stabilită înaintea deciziei de marţi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) prin care a fost anulată decizia Comisiei Europene care permitea grupului rus Gazprom să livreze mai multe gaze naturale prin conducta Opal.
În 2016, Comisia Europeană a ridicat limitele impuse cu privire la accesul grupului rus Gazprom la gazoductul Opal din Germania, o decizie care permitea Rusiei să livreze o cantitate mai mare de gaze naturale spre Europa ocolind, însă, Ucraina şi Polonia. Opal, care transportă anual 36 de miliarde de metri cubi de gaze, face legătura între gazoductul Nord Stream şi reţeaua de transport a gazelor naturale din Europa.
Polonia a câştigat procesul intentat la CJUE şi susţine că decizia Comisiei Europene ar fi majorat capacitatea Gazprom de a folosi gazoductul Opal din Germania. În 2016, cea mai mare companie de gaze poloneză, PGNiG SA, avertiza că decizia este "un privilegiu" pentru Gazprom.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a apreciat că decizia din 2016 a Comisiei Europene "a fost adoptată încălcând principiul solidarităţii energetice". Acum, Gazprom va trebui să permită şi altor furnizori să utilizeze capacitatea gazoductului Opal conform "reglementărilor pieţei din UE" pentru a asigura accesul nediscriminatoriu al tuturor companiilor de gaze.
Din cauza deciziei CJUE, Gazprom nu va putea opri în următoarele luni transferurile de gaze prin Ucraina, a afirmat Maciej Wozniak, adjunctul directorului PGNiG.
"În urma interzicerii monopolizării conductei Opal de către Gazprom, partea rusă nu va putea opri complet tranzitul gazelor către Europa prin Ucraina, cel puţin în următoarele luni", a explicat Maciej Wozniak.
Acesta şi-a exprimat speranţa că decizia CJUE nu va duce la întreruperi ale livrărilor de gaze către UE sau Ucraina.
Potrivit deciziei Comisiei Europene din 2016, Gazprom are dreptul de a face oferte pentru capacităţi suplimentare de 7,7 până la 10,2 miliarde de metri cubi, dacă nu există cereri pentru transport de gaze din partea altor furnizori. În aceste condiţii, Gazprom va putea să utilizeze până la 80% din capacitatea conductei Opal. De asemenea, cel puţin 10% şi maxim 20% din capacităţile conductei trebuie oferite altor furnizori.
Analiştii au avertizat că decizia Comisiei ar putea avea un impact negativ asupra volumului de gaze naturale ruseşti care ajung în Europa prin Ucraina şi Polonia, ceea ce va duce şi la scăderea indemnizaţiilor plătite de Gazprom celor două state.