Kievul şi Moscova îşi continuă înfruntarea la CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a examinat miercuri o petiţie a Ucrainei împotriva Rusiei, în care o acuză de multiple încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului de la anexarea Crimeeii în 2014.
Kievul şi Moscova s-au înfruntat în Marea Cameră a Curţii, care se pronunţă în cazurile cele mai importante, în pofida unor semne recente ale unei destinderi între cei doi vecini.
Între încălcările drepturilor omului denunţate de Kiev la CEDO se află tortura, privarea arbitrară de libertate, impunerea naţionalităţii ruse ucrainenilor din Crimeea şi exproprieri.
În această ”petiţie interstatală”, depusă în martie 2014, sunt denunţate de asemenea agresiuni, răpiri şi hărţuirea unor jurnalişti sau preoţi ortodocşi şi imami.
Recurgerea la această procedură interstatală - prin care un stat îl pârăşte pe altul la CEDO - este extrem de rară.
În total, 24 de cazuri de acest fel s-au înregistrat de la intrarea în vigoare a Convenţiei europene, în 1953, dintre care cinci opun Ucraina şi Rusia şi sunt în curs.
În faţa celor 17 judecători din cadrul Marii Camere, reprezentantul Guvernului rus, Mihail Galperin a dat vina pe ”propaganda” Kievului şi a susţinut că militari ruşi au ”împiedicat violenţa” în Crimeea şi au ”protejat” Constituţia.
”Luarea Rusiei ca ţintă este businessul oligarhilor ucraineni”, a exclamat el.
În acelaşi fel, avocatul britanic al părţii ruse Michael Swainston a evocat ”acuzaţii vagi” din partea Ucrainei şi ”probe create piesă cu piesă”.
”Acest caz nu priveşte drepturile omului”, ci este doar un ”paravan” în vederea ascunderii unor ”scopuri politice”, a pledat el.
Invers, reprezentantul ucrainean Ivan Lisşyna a denunţat o ”reprimare motivată politic” şi care ţinteşte ”grupuri vulnerabile, localnici ucraineni, tătari, membri ai armatei, jurnalişti” care ”au în comun faptul că sunt opozanţi ai ocupaţiei” Crimeei.
Avocatul de asemenea britanic al părţii ucrainene Ben Emmerson a pledat că este vorba despre un ”ansamblu structurat de încălcări ale drepturilor omului”.
PotrivitCEDO urmează să pronunţe o hotărâre în aproximativ un an de zile.
Gazprom este pregătit să furnizeze Ucrainei gaze cu discount de 25%
Gazprom poate confirma oferta sa pentru livrări directe cu un discount de 25% Ucrainei, în timpul convorbirilor trilaterale referitoare la gazele naturale, a declarat şeful companiei ruse, Alexei Miller, la o întâlnire cu preşedintele Vladimir Putin, conform site-ului preşedinţiei ruse, informează agenţia ucraineană de presă 112.UA.
Miller a explicat că problema prioritară va fi furnizarea gazului rusesc direct către Ucraina. În acelaşi timp, Putin a scos în evidenţă necesitatea unui contract de tranzit prin sistemul ucrainean de transport al gazelor (GTS).
"În cazul finalizării unui acord direct de furnizare cu Gazprom, preţul gazelor naturale pentru consumatorul final din Ucraina ar putea fi cu 25% mai scăzut decât actualul nivel", a declarat Miller.
Contractele privind tranzitul şi furnizarea gazelor încheiate în urmă cu zece ani între Rusia şi Ucraina expiră la finele lui 2019. Conform acestor acorduri, Kievul beneficiază de un discount de 20% la preţul mediu european, în timp ce Ucraina s-a angajat să menţină rata de tranzit la 1,70 dolari per 100 km. Prin urmare, Kievul consideră preţul incorect şi a refuzat să achiziţioneze gaze ruseşti. Disputa contractuală dintre Gazprom şi compania ucraineană Naftogaz este în derulare din 2014.
Discuţiile trilaterale între Comisia Europeană, Ucraina şi Rusia privind tranzitul şi furnizarea gazelor ruseşti prin Ucraina către UE vor avea loc în 19 septembrie la Bruxelles, a anunţat pe Twitter corespondentul Radio Libertatea, Rikard Jozwiak, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Gazprom furnizează o treime din gazele naturale consumate în Europa şi chiar dacă partea sa din piaţa europeană a avut tendinţa să crească în ultimii ani, grupul rus trebuie să facă faţă concurenţei venite din partea gazelor naturale lichefiate.
Anul trecut exporturile de gaze ale Gazprom spre ţările europene şi Turcia au atins un nivel record de 202 miliarde metri cubi, chiar dacă Comisia Europeană a cerut statelor membre UE să îşi reducă dependenţa de Rusia. Vânzările de gaze spre Europa au fost responsabile pentru aproape 70% din veniturile realizate de Gazprom. Cota Gazprom pe piaţa gazelor naturale din Europa a atins un nivel record de 36,7% anul trecut, de la un nivel de 34,7% în 2017.
Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare: Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi nemţii de la Wintershall.
Miniștri francezi discută Ucraina la Moscova
Miniștrii francezi de externe și al apărării, Jean-Yves Le Drian și Florence Parly, s-au aflat luni la Moscova pentru a efectua ceea ce Le Monde a numit virajul rusesc al lui Macron.
Le Drian și Parly s-au întâlnit cu omologii lor Serghei Lavrov și Serghei Șoigu în prima întâlnire în formatul "2+2” de la ocuparea Crimeei în 2014 încoace.
La încheierea discuțiilor, într-o conferință de presă comună, Le drian a spus că “a venit timpul să încercăm să reducem neîncrederea dintre noi”.
Germania și Polonia s-au arătat critice față de tentativa franceză de apropiere de Moscova, în vreme ce țări precum Italia, Grecia sau Finlanda consideră că dialogul este necesar.
Le Drian a precizat de altfel că “nu vom avea o împăcare durabilă între Rusia și Europa fără un progres în chestiunea Ucrainei”.
Le Drian a mai spus că “nu a venit încă timpul pentru a ridica sancțiunile”.
Macron și Putin discutaseră la telefon duminică 8 septembrie, ambii salutând schimbul celor 70 de prizonieri între Rusia și Ucraina.
Un summit despre Ucraina va avea loc luna aceasta la Paris, reunind Franța, Germania, ucraina și Rusia.
Macron şi Putin au discutat despre situaţia din Ucraina
Cei doi lideri au discutat şi despre schimbul recent de prizonieri dintre Ucraina şi Rusia, menţionând că acest lucru a oferit o oportunitate pentru reluarea discuţiilor în formatul Normandia, pentru a discuta despre problemele dintre Rusia şi Ucraina.
Cei doi şefi de stat au fost de acord că "dinamica actuală" a conflictului dintre Moscova şi Kiev după recentul schimb de prizonieri permite organizarea la Paris "în următoarele săptămâni" a unui summit în acest format "pentru a progresa în aplicarea acordului de la Minsk".
La discuţiile în formatul Normandia participă liderii Franţei, Germaniei, Rusiei şi Ucrainei.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat joi că un schimb de prizonieri între ţara sa şi Ucraina va avea loc curând, după ce o instanţă de la Kiev a decis eliberarea unui bărbat suspectat că ar fi fost implicat în prăbuşirea avionului Malaysia Airlines în Ucraina, în 2014.
Ucraina încearcă de mai mult timp să negocieze eliberarea a zeci de prizonieri, inclusiv a celor 24 de marinari reţinuţi de Rusia în Strâmtoarea Kerci anul trecut. În acest moment nu este clar câţi cetăţeni ruşi sunt reţinuţi în Ucraina.