Olanda cere Rusiei extrădarea lui Țemah, martorul cheie în cazul MH17
Autoritatile olandeze regreta transferul în Rusia a lui Vladimir Țemah, martorul-cheie în cazul doborârii zborului MH17 și a cerut Federației Ruse să-l predea pe acesta anchetei internationale. Ministrul olandez de externe, Stef Blok, a declarat că Haga a cerut anterior Kievului, „la un nivel foarte înalt” și de mai multe ori, sa impiedice extrădarea lui Țemah în Rusia, ca parte a unui schimb de prizonieri cu această țară, relatează DW.
„Guvernul regretă profund faptul că, sub presiunea Federației Ruse, Țemah a devenit parte a acestui schimb, ceea ce înseamnă că el se află în prezent în Rusia”, a scris Blok parlamentului. Deși anchetatorii olandezi au reușit să-l interogheze pe Țemah înainte ca acesta sa fie trimis în Rusia, Blok a declarat ca participarea lui Țemah la schimb este „foarte regretabilă”.
Interogarea acestui martor în cazul MH17 a fost principala cauza a întârzierii schimbului de prizonieri între Rusia și Ucraina. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că, din cauza interogatoriului lui Țemah, a fost în pericol însași schimbul de prizonieri, iar șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Ivan Bakanov, a declarat că includerea lui Țemah pe lista pentru schimbul de prizonieri a fost o condiție prealabilă pusa de Moscova și că fără acesta schimbul de prizonieri ar fi eșuat.
Vladimir Țemah este fostul comandant al apărării aeriene din orașul Snejoe, de pe teritoriul autoproclamatei Republici Populare Donețk. În Snejnoe a fost observat sistemul de rachete antiaeriene Buk, cu care, conform constatărilor echipei internaționale de anchetă, a fost doborat zborul civil MH-17.
La sfârșitul lunii iunie 2019, SBU l-a reținut pe Țemah în apartamentul său din Snejnoe și l-a transportat pe teritoriul controlat de Ucraina. Instanța din Kiev a decist plasarea acestuia sub arest preventiv pe doua luni sub acuzația de creare a unui grup terorist sau a unei organizații teroriste. Țemah risca în Ucraina sa fie condamnat la 15 ani de închisoare.
Situația pe front astăzi în Donbas
UE si Trump salută în schimbul de prizonieri între Rusia şi Ucraina
Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a salutat eliberarea unor ucraineni în cadrul schimbului de prizonieri cu Rusia, printre care şi cei 24 de marinari capturaţi anul trecut în Strâmtoarea Kerci, şi a îndemnat părţile 'să profite de acest impuls’.
'Această eliberare este mărturia muncii şi determinării celor care - printre ei societate civilă, activişti şi experţi juridici - au lucrat neobosit pentru acest rezultat', a transmis Federica Mogherini, urându-le celor eliberaţi 'recuperare grabnică din încarcerarea istovitoare'.
La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a exprimat un sentiment de 'uşurare', iar preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, a împărtăşit 'bucuria profundă' faţă de eliberarea cineastului Oleg Senţov, câştigător al prestigiosului Premiu Saharov pentru apărarea drepturilor omului, acordat de legislativul UE.
Preşedintele american Donald Trump a salutat de asemenea, pe Twitter, schimbul de prizonieri efectuat între Rusia şi Ucraina, văzând în el 'poate primul pas uriaş spre pace', după cinci ani de conflict:
'O veste foarte bună, poate un prim pas uriaş spre pace', a transmis preşedintele SUA despre îndelung aşteptatul schimb de prizonieri, ce ar putea anunţa un dezgheţ în relaţiile între Moscova şi Kiev, grav deteriorate după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 de către Rusia.
La rândul său, emisarul special american pentru Ucraina, Kurt Volker, s-a declarat 'foarte mulţumit să-i vadă pe marinarii ucraineni întorcându-se acasă şi schimbul de prizonieri Ucraina-Rusia'.
'Sper că aceasta va contribui la o nouă dinamică pentru alte schimburi de prizonieri, o încetare a focului reînnoită şi progrese în punerea integrală în aplicare a acordurilor de la Minsk', semnate în 2015, dar a căror componentă politică a rămas literă moartă, a adăugat emisarul american pe Twitter.
La Paris, ministrul de externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, a salutat şi el în schimbul de prizonieri un 'gest care demonstrează voinţa Rusiei şi a Ucrainei de a reînnoda dialogul' şi care 'va contribui la restabilirea unei atmosfere de încredere între părţile din cadrul de negocieri în format Normandia'.
Un summit de pace în acest format, reunindu-i pe liderii ucrainean, rus, german şi francez, ar putea fi organizat în septembrie, pentru prima dată din octombrie 2015.
'Franţa, alături de Germania, va susţine eforturile celor două părţi în vederea obţinerii de noi progrese concrete în săptămânile următoare. Prioritatea merge către consolidarea încetării focului, dezangajare şi retragerea armelor grele, deminare şi punerea în aplicare de măsuri umanitare de urgenţă în favoarea populaţiei din Donbas', a subliniat ministrul francez, citat de AFP.
Jean-Yves Le Drian va participa luni, la Moscova, la un consiliu de cooperare ruso-francez pe probleme de securitate, la care va fi prezent şi ministrul apărării, Florence Parly, în prima reuniune în acest format '2+2' de când Rusia a anexat Crimeea, în 2014.
Putin e satisfăcut
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi omologul său rus Vladimir Putin au discutat la telefon după schimbul reuşit de 70 de prizonieri şi au abordat şi tema continuării procesului de pace între cele două ţări, relatează AFP.
Într-o convorbire comună de sâmbătă seară, "părţile au subliniat că sunt satisfăcute" de acest eveniment, calificat drept "prima etapă pe calea normalizării dialogului", a anunţat pe Facebook preşedinţia ucraineană.
Preşedinţii "au convenit să discute într-un viitor apropiat despre data unei reuniuni în format Normandia", a adăugat Kievul, precizând că "ei au evocat noi etape în cadrul procesului de la Minsk pentru soluţionarea conflictului din Donbas".
Rusia şi Ucraina sunt la cuţite după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea în 2014. De atunci, un conflict separatist în estul Ucrainei s-a soldat cu circa 13.000 de morţi. Formatul aşa-numit "Normandia" reuneşte din 2014 Franţa, Rusia, Ucraina şi Germania într-un efort de a pune capăt războiului din Ucraina.
Acordurile de pace de la Minsk, semnate în 2015 sub patronajul Parisului şi al Berlinului, au permis reducerea considerabilă a înfruntărilor, însă partea politică a acordurilor a rămas literă moartă.
Sosirea la putere la Kiev a lui Volodimir Zelenski, în mai, a facilitat totuşi într-o oarecare măsură relaţiile între Kiev şi Moscova.
Kremlinul a precizat la rândul său pe site-ul său că convorbirea a avut loc la "iniţiativa părţii ucrainene", indicând că schimbul de prizonieri a fost considerat "pozitiv".
Pe tema unei reuniuni în format Normandia, preşedintele rus "a subliniat necesitatea continuării lucrărilor preparatorii" pentru ca viitoarea întâlnire "să fie eficientă şi să contribuie în mod real la punerea în aplicare a acordurilor existente", indică Kremlinul, adăugând că au fost convenite "alte contacte".
Kievul şi Moscova au efectuat sâmbătă un schimb fără precedent de 70 de prizonieri, printre care cineastul ucrainean Oleg Senţov, a cărui eliberare de către autorităţile ruse a fost cerută de comunitatea internaţională, şi 24 de marinari ucraineni capturaţi de Rusia în largul Crimeei în noiembrie.
Avioanele cu prizonieri au aterizat la Kiev și Moscova
Cele două avioane care transportau prizonieri ucraineni şi ruşi au aterizat sâmbătă pe aeroporturile din Kiev şi respectiv Moscova în cadrul unui schimb fără precedent între cele două ţări.
Avionul care transporta prizonieri ucraineni a aterizat pe aeroportul principal din Kiev unde zeci de rude şi preşedintele Volodimir Zelenski aşteptau pe pistă. Potrivit Reuters, rudele prizonierilor ucraineni au izbucnit în urale la vederea avionului.
În afară de Zelenski, pe aeroport se mai aflau ministrul de interne Arsen Avakov şi şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Ivan Bakanov.
Şi la Moscova avionul care transporta prizonierii solicitaţi de Rusia a aterizat, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat rusă.
Regizorul ucrainean Oleg Senţov, aflat în închisoare în Rusia, se află printre cei 35 de ucraineni care urmau să fie transferaţi sâmbătă de la Moscova la Kiev. Totodată, Mark Feighin, avocatul lui Senţov, a scris pe reţelele sociale că toţi cei 24 de marinari ucraineni deţinuţi în strâmtoarea Kerchi anul trecut vor fi incluşi în schimb.
Potrivit EFE, printre deţinuţii ruşi se află şi jurnalistul ucraineano-rus Kirill Vîşinski, directorul filialei ucrainene a agenţiei de presă Ria Novosti, arestat în 2018, judecat pentru "înaltă trădare" la Kiev şi care a fost eliberat condiţionat recent.