Sențov eliberat în schimbul de prizonieri
Un avocat rus care este apărătorul unuia dintre prizonierii ucraineni, încarcerat pentru spionaj, spune că schimbul anticipat de prizonieri între Rusia şi Ucraina este în curs de desfăşurare, inclusiv 24 de marinari ucraineni care au fost capturaţi anul trecut.
Schimbul de prizonieri ar putea fi un pas semnificativ spre detensionarea relaţiilor dintre Rusia şi Ucraina şi creşterea şanselor de soluţionare a conflictului din estul Ucrainei, unde lupta dintre trupele ucrainene şi separatiştii susţinuţi de Rusia a dus la moartea a peste 13.000 de oameni din 2014.
Autobuzele care transportau prizonieri ucraineni dintr-o închisoare din Moscova au sosit sâmbătă pe aeroportul Vnukovo din capitala rusă.
Avocatul Mark Feigin a explicat că schimbul este în desfăşurare şi că printre prizonieri se află 24 de marinari ucraineni care au fost capturaţi de Rusia în noiembrie, împreună cu jurnalistul ucrainean Roman Şuşenko pe care acesta îl reprezintă şi cineastul Oleg Sențov, condamnat pentru complot în comiterea de acte teroriste.
Vladimir Putin a declarat joi că un schimb de prizonieri între ţara sa şi Ucraina va avea loc curând, după ce o instanţă de la Kiev a decis eliberarea unui bărbat suspectat că ar fi fost implicat în prăbuşirea avionului Malaysia Airlines în Ucraina, în 2014.
Aflat la un forum economic în Extremul Orient rus, Putin a declarat că a fost dificilă luarea unei decizii cu privire la ce persoane vor fi eliberate, însă negocierile sunt aproape încheiate.
„Vom încheia discuţiile cu privire la acest schimb şi cred că va fi unul de amploare, dar va fi şi un pas înainte în vederea normalizării relaţiilor”, a spus liderul de la Kremlin.
Declaraţia lui Putin vine după ce o instanţă din Ucraina a decis joi eliberarea lui Volodimir Țemah, pe care serviciile ucrainene de securitate l-au identificat ca fiind fostul comandant al forţelor separatiste din estul ţării, susţinute de Rusia.
Cernobîl atrage tot mai mulţi turişti, după succesul serialului HBO
Succesul mondial al miniseriei HBO "Cernobîl" a adus o nouă generaţie de turişti în locurile devastate de accidentul nuclear de pe data de 26 aprilie 1986.
Salutată de critici şi de public, miniseria realizată de postul de televiziune american HBO a prezentat momentele tragice din timpul catastrofei nucleare de la Cernobîl.
Miniseria de cinci episoade îi are în rolurile principale pe Jared Harris, Stellan Skarsgård şi Emily Watson. Producţia regizată de Johan Renck spune povestea accidentului şi insistă asupra eforturilor făcute de salvatori, dar şi asupra celor de a reduce efectele exploziei reactorului nuclear de la centrala din Prîpeat. La scurt timp de la lansare, cu o medie de 9,7 din 10 pe IMDb - din notele oferite de 140.000 de utilizatori ai platformei deţinute de Amazon -, "Cernobîl" depăşea în popularitate serialul cult "Breaking Bad" (9,5), dar şi foarte mediatizatul "Game of Thrones" (9,3), al cărui ultim sezon a decepţionat mulţi fani.
În prezent, zona care înconjoară centrala este în continuare nelocuibilă pe o rază de 30 de kilometri, dar pe o mică parte din teritoriu a fost permis accesul turiştilor.
În ultimele luni, locurile afectate de explozia reactorului de la centrala nuclară din Cernobîl şi cele din Lituania în care a fost filmată în cea mai mare parte miniseria au fost cele mai căutate de turişti. Ghidul oficial al centralei nucleare, Evgheni Goncearenko, a remarcat cu dezamăgire că vizitatorii "nu mai au nevoie de informaţii şi vin aici doar pentru a-şi face poze".
Directorul centrului de informare din Cernobîl, Aleksandr Sirota, a declarat că mai multe agenţii de turism au început să organizeze vizite în zonele afectate, oferindu-le ca pe un produs "fast-food". Mai mult decât atât, noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat în luna iulie un decret prin care se încurajează dezvoltarea turismului în zona oraşului Cernobîl.
Agenţiile de turism şi-au adaptat deja ofertele pentru a le arăta turiştilor punctele centrale expuse în miniserie, propunându-le şi activităţi suplimentare, precum caiac-canoe în râurile care înconjoară zona de excludere.
În anul 2017, aproximativ 50.000 de oameni au vizitat oraşul Cernobîl, iar, în 2018, numărul turiştilor a crescut până la 72.000. În prezent, asociaţia operatorilor de turism se aşteaptă ca, în acest an, numărul de vizitatori să fie de aproximativ 100.000.
Miniserialul a contribuit, totuşi, la atragerea atenţiei spre Cernobâl, potrivit autorităţilor ucrainene.
Agenţia a aprobat 21 de rute pentru turişti în zona de excludere: 13 rute terestre, cinci acvatice şi trei zone aeriene.
În general, fluxul de turişti în zonă a crescut considerabil în ultimii ani, potrivit Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale din Ucraina a crescut de zece ori. Numărul lor a crescut de la 8.000 în 2015 la 70.000 în următorii patru ani.
Accidentul nuclear de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01.23. El a fost cauzat de o explozie a centralei nucleare din oraşul ucrainean Prîpeat, iar zona apropiată catastrofei a fost contaminată. Un nor de precipitaţii radioactive a ajuns în partea de vest a Uniunii Sovietice, Europa şi în estul Americii de Nord. Ţările care au fost afectate cel mai mult de catastrofă au fost Ucraina, Belarus şi Rusia. Aproximativ 8,4 milioane de locuitori din cele trei state au fost expuşi la radiaţii, iar 336.000 de persoane au fost evacuate. Belarus a fost cel mai afectat stat din punct de vedere meteorologic, deoarece 60% dintre precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul său. Conducerea fostei Uniunii Sovietice a recunoscut că are nevoie de asistenţă internaţională în 1990, la patru ani de la accident.
Putin anunţă un schimb iminent de prizonieri cu Ucraina
Aflat la un forum economic în Extremul Orient rus, Vladimir Putin a declarat că a fost dificilă luarea unei decizii cu privire la ce persoane vor fi eliberate, însă negocierile sunt aproape încheiate.
„Vom încheia discuţiile cu privire la acest schimb şi cred că va fi unul de amploare, dar va fi şi un pas înainte în vederea normalizării relaţiilor”, a spus liderul de la Kremlin.
Potrivit presei de la Moscova, între ei se află şi cineastul Oleg Senţov, încarcerat în 2015 sub acuzaţia de terorism.
Declaraţia lui Putin vine după ce o instanţă din Ucraina a decis joi eliberarea lui Volodimir Tsemakh, pe care serviciile ucrainene de securitate l-au identificat ca fiind fostul comandant al forţelor separatiste din estul ţării, susţinute de Rusia.
Procurorii olandezi care investighează prăbuşirea zborului MH17 au făcut apel la autorităţile de la Kiev să nu îi permită acestuia să călătorească în Rusia.
Un schimb de prizonieri ''masiv'' va fi în curând finalizat cu Ucraina, a anunţat joi preşedintele rus Vladimir Putin, măsură ce ar marca o reducere a tensiunilor între cele două ţări, informează AFP şi TASS.
"Ne apropiem de finalizarea negocierilor", a declarat Putin în timpul Forumului Economic Estic, la Vladivostok (Extremul Orient rus), adăugând că "schimbul (de prizonieri) va fi unul masiv" şi că data acestuia "va fi cunoscută în viitorul apropiat".
"Cred că în perspectivă istorică acest lucru se va întâmpla în mod inevitabil, mă refer la normalizarea totală a relaţiilor, pentru că noi suntem două părţi ale unuia şi aceluiaşi popor, am spus acest lucru de nenumărate ori", a adăugat liderul rus.
Referitor la revenirea relaţiilor cu Ucraina pe făgaşul normal în viitorul apropiat, Putin a subliniat că acest lucru "va depinde în mare măsură de acţiunile conducerii ucrainene". El a atenţionat autorităţile ucrainene în legătură cu "strângerea şurubului" faţă de opoziţie.
La sfârşitul lui iulie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a propus Rusiei să-l predea pe cineastul ucrainean Oleg Senţov, condamnat la 20 de ani de închisoare de către Moscova, în schimbul jurnalistului ucraineano-rus Kirill Vîşinski, judecat pentru "înaltă trădare" la Kiev.
Săptămâna trecută, Ucraina a provocat o surpriză eliberându-l condiţionat pe jurnalist, aflat în detenţie mai mult de un an.
Eliberarea lui Volodimir Țemah
Volodimir Țemah a fost prins în luna iunie într-o regiune a Ucrainei controlată de separatişti. Aparent, el a avut un rol important în apărarea aeriană a rebelilor.
Suspectul a fost acuzat de terorism şi a stat închis la Kiev.
A fost eliberat din custodie, dar curtea de justiţie a spus că va fi sub supraveghere până la începerea procesului, în octombrie.
Nu a fost etichetat electronic, astfel că este de aşteptat să nu se prezinte în faţa judecătorului.
Potrivit unor surse, el s-ar afla pe lista de prizonieri pentru care Moscova a negociat cu Kievul un schimb.
Procurorii internaţionali au spus că ar fi bine ca Țemah să rămână în Ucraina, pentru a-i putea pune mai multe întrebări.
Săptămâna trecută, procurorii olandezi au cerut autorităţilor ucrainiene să nu îi permită să călătorească în Rusia, de teama că el nu va lua parte la investigaţie.
După ani de amânări, Ucraina și-a inaugurat în sfârşit tribunalul anticorupţie
Înalta Curte Anticorupţie ucraineană, care se va ocupa de cazuri în care sunt implicaţi cei mai înalţi oficiali ai statului, a cărei înfiinţare a întârziat de mai mulţi ani, şi-a început joi activitatea în prezenţa preşedintelui Volodimir Zelenski, anunţă AFP.
"Sarcina Înaltei Curţi Anticorupţie este foarte simplă: corupţii trebuie pedepsiţi; statul, societatea şi investitorii, protejaţi", a declarat Zelenski la inaugurarea acestei structuri, care a fost iniţiată de predecesorul său Petro Poroşenko sub presiunea statelor occidentale.
"Este vorba nu doar de a înapoia cetăţenilor ceea ce li s-a furat (...) ci şi de a restaura încrederea în justiţie", a continuat preşedintele, în condiţiile în care tribunalele ucrainene au fost majoritatea considerate foarte corupte.
Această nouă structură juridică numără 38 de magistraţi aleşi pe baza unui concurs supervizat de experţi ucraineni şi internaţionali. Ei vor examina cazurile pregătite de organismele anticorupţie din ţară. Judecătorii vor fi repartizaţi între un tribunal de primă instanţă, unde vor lucra 27 dintre ei, şi camera de apel din care vor face parte 11 alţi magistraţi.
Lupta contra corupţiei elitelor a fost una dintre revendicările majorităţii participanţilor la revolta pro-europeană din Piaţa Maidan în 2013-2014 şi rămâne una dintre principalele cerinţe ale creditorilor internaţionali, cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) în frunte.
Sub presiunea ţărilor occidentale şi a militanţilor ucraineni, autorităţile de la Kiev au iniţiat noi organisme de anchetă anticorupţie, însă crearea unui tribunal specializat, trena de mult timp. De la revolta din Piaţa Maidan, niciun înalt responsabil nu a fost condamnat pentru corupţie.
În ultimul său raport publicat în ianuarie şi care analiza percepţia asupra corupţiei în 2018, ONG-ul Transparency International a clasat Ucraina pe poziţia 120 din 180. Este mai bine decât Rusia vecină (138) şi decât locul din 2014 al Kievului (142), dar departe de ţările sale vecine din UE pe care Ucraina speră să le ajungă din urmă într-o zi.