Noul cabinet ministerial al Ucrainei îi înlătură primarului Kievului Kliciko o parte din puteri
Noul cabinet ministerial al Ucrainei a decis, așa cum dorea Zelenski, să îi înlăture primarului Vitali Kliciko o parte din puteri. Kliciko nu mai este, astfel, șeful administrației capitalei.
Miza este, desigur, controlul capitalei, Kiev, a resurselor sale și a modului în care situația din Kiev influențează tot ceea ce se întâmplă în restul țării. Bugetul anual al Kievului este de $2,24 miliarde.
Teoretic, Kievul e condus de o structură administrativă guvernamentală, peste care însă primarul Kliciko are puteri executive încă de când și-a preluat mandatul, după revoluția de pe Maidan din decembrie 2013 – ianuarie 2014. Zelenski dorea ca primarul Kliciko să renunțe la atribuțiile pe care le are în administrație și să se ocupe excluziv de funcția simbolică de primar.
Zelenski a cerut guvernului pe 24 iulie să îl demită pe Kliciko, dar acesta a venit cu o decizie din 2003 a Curții Constituționale care spune că primarul e cel care alege șeful administrației capitalei. Or, Kliciko s-a numit singur șef al administrației. El ocupa acest post, cu toate resursele sale, încă de când a devenit primar în iunie 2014.
UE prelungește sancțiunile impuse Rusiei din pricina intervenției în Ucraina
Ambasadorii țărilor Uniunii Europene la Bruxelles au decis miercuri 4 septembrie să prelungească cu încă șase luni sancțiunile împotriva persoanelor fizice și companiilor pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Cu totul, lista persoanelor sancționate de UE se ridică acum la 170 — inclusiv vice-prim ministrul rus Dmitri Rogozin și unul din principalii propagandiști ai Kremlinului: Dmitri Kiseliov, dar și ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov.
44 de firme si entități comerciale sunt de asemenea pe lista neagră, inclusiv companii rusești cu activități in Crimeea și cele ale separatiștilor din estul Ucrainei.
Barack Obama se arătase foarte ferm in chestiunea sancțiunilor, in vreme ce Trump a insistat în campanie că va căuta să aibă o “relație bună” cu Rusia și cu Vladimir Putin.
Chiar și în UE, țări precum Italia, Ungaria, Grecia și Cipru, care au relații comerciale strânse cu Rusia, ar dori ridicarea sancțiunilor, însă au votat astăzi în favoarea menținerii lor.
UE adăugat 6 nume suplimentare pe lista neagră a celor care nu pot călători în Europa, sau își văd conturile bancare blocate. Este vorba de 6 deputați din Duma de Stat a Rusiei proveniți din parlamentul Crimeei.
Președintele sloven propune ca UE să acorde „statut special” Ucrainei și Turciei
Președintele sloven, Borut Pahor, a invitat Uniunea Europeană să acorde „statut special” Ucrainei și Turciei, iar țărilor din Balcanii de Vest să le garanteze includerea în calitate de membri deplini ai UE, potrivit Anadolu.
Reactia autoritatilor turce nu a intarziat sa apara. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a criticat declarația lui Pahor: „Nu știu ce l-a făcut să-și schimbe părerea. Probabil Macron sau altcineva. Dar ar trebui să se respecte principiul continuitatii statului, precum și al UE”, a spus Cavusoglu.
El a adăugat că Turcia este pregătită să deschidă un nou capitol în negocierile cu UE, dar că sunt probleme în negocierile privind standardele și obligațiile.
Turcia a cerut aderarea la Comunitatea Economică Europeană (predecesorul UE) în 1987. Ea a obținut dreptul la calitatea de membru al UE în 1997, iar negocierile de aderare au început în 2004.
Cu toate acestea, discuțiile cu UE au fost sistate în 2007 din cauza opoziției greco-cipriote, precum și din cauza poziției Germaniei și a Franței.
Olanda cere Ucrainei să nu extrădeze Rusiei un martor cheie în cazul MH17
Procurorul general olandez Fred Westerbeke a trimis o scrisoare procurorului general al Ucrainei (GPU), prin care a cerut să nu extrădeze în Rusia un martor cheie în cazul MH17 , relateaza theBabel, cu referire la textul documentului.
În scrisoarea sa, Westerbeke spune despre suspectul Vladimir Țemah ca este totodata martor în acest caz și insistă asupra faptului că este „extrem de important” ca acesta sa fie interogat de anchetatorii JIT – Grupul comun de investigare. În același timp, el cere ca Țemah sa nu fie extradat Rusiei, pentru ca anchetatorii nu vor mai putea comunica cu suspectul.
Problema inculpatului Țemah a fost discutată la începutul săptămânii trecute de președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, cu procurorul general Iuri Luțenko (demisionat intre timp) și asistentul președintelui Andrei Ermak, care este responsabil pentru discuțiile cu Rusia privind schimbul de prizonieri. La întâlnire, Luțenko a încercat sa convinga echipa președintelui că extrădarea lui Țemah în Rusia ar împiedica ancheta cazului MH17. Cu toate acestea, echipa lui Zelenski l-a inclus pe Țemah pe lista schimbului de prizonieri.