Putin extinde lista cetățenilor din Donețk și Lugansk care pot cere paşapoarte ruseşti
Vladimir Putin a semnat miercuri un ordin care extinde şi mai mult numărul de cetăţeni ucraineni care pot solicita paşapoarte ruseşti emise în regim de urgenţă.
Moscova a făcut acest pas înainte de alegerile parlamentare ce vor avea loc duminică în Ucraina, în urma cărora un partid deschis apropierii de Rusia ar putea deveni cel mai puternic competitor al şi mai popularului partid Servitorul Poporului, condus de preşedintele recent ales Volodimir Zelenski, potrivit sondajelor de opinie.
Noul ordin al lui Putin, publicat pe site-ul web al Kremlinului, constituie un amendament la decretul semnat anterior de preşedinte, care a simplificat obţinerea de paşapoarte ruseşti pentru locuitorii zonelor din estul Ucrainei aflate sub controlul separatiştilor.
Această posibilitate au avut-o înainte doar cei care au locuit în republicile populare autoproclamate Donețk și Lugansk.
Potrivit noii redactări a decretului, au dreptul să adreseze o cerere de primire a cetățeniei în procedură simplificată cetățenii Ucrainei și persoanele fără cetățenie care au permis de ședere temporară în Rusia, buletinul de refugiat, certificatul privind acordarea de azil temporar pe teritoriul Rusiei sau certificat de participant la Programul de Stat privind acordarea de asistență în strămutarea benevolă în Rusia compatrioților, care au locuit permanent pe teritoriile regiunilor Donețk și Lugansk din Ucraina între 7 aprilie și 27 aprilie 2014.
Pot beneficia de aceeași modalitate de obținere a pașapoartelor rusești copiii, soții și părinții categoriilor de persoane enumerate mai sus. Decretul a intrat în vigoare începând din ziua semnării lui, 17 iulie.
Cinci ani de lupte între armata ucraineană şi forţele susţinute de Rusia au dus la moartea a circa 13.000 de oameni, în pofida armistiţiului încheiat în 2015. Zelenski a declarat că va face tot ce-i stă în putere pentru a pune capăt conflictului.
Putin a extins deja lista persoanelor eligibile pentru emiterea de paşapoarte ruseşti în regim de urgenţă adăugându-i aici pe ucrainenii care au locuit cândva în regiunea Crimeea în Ucraina, înainte ca aceasta să fie anexată de Federaţia Rusă în 2014, precum şi pe cetăţenii din Irak, Yemen, Siria şi Afganistan care au fost născuţi în Rusia în timpul regimului sovietic.
Atât fostul preşedinte al Ucrainei Petro Poroşenko cât şi actualul lider Volodimir Zelenski au reacţionat virulent împotriva măsurii şi au cerut ţărilor partenere să-şi intensifice presiunile diplomatice şi sancţiunile împotriva Rusiei.
Ucrainenii se tem că această măsură ar putea servi ca pretext pentru o viitoare intervenţie militară rusă în această regiune sau că va duce la o situaţie similară conflictelor îngheţate din regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud (Georgia) sau Transnistria (Republica Moldova), unde Rusia a acordat unilateral cetăţenia sa separatiştilor locali.
Rusia prelungește detenția a șase militari ucraineni, capturaţi anul trecut, cu încă trei luni
Un tribunal din Moscova a decis miercuri prelungirea perioadei de detenţie pentru încă trei luni a şase dintre cei 24 de membri ai Forţelor Navale din Ucraina capturaţi anul trecut de Rusia în apropiere de coasta Crimeei.
Curtea va decide tot miercuri ceea ce se va întâmpla cu ceilalţi marinari aflaţi în arest.
Marina rusă i-a capturat pe militarii ucraineni şi cele trei nave pe care se aflau în Strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Neagră de Marea Azov, pe 25 noiembrie 2018, deschizând focul asupra acestora. Moscova i-a acuzat că au pătruns în mod ilegal în apele sale teritoriale, lucru negat de autorităţile de la Kiev.
Preşedintele Vladimir Putin a declarat în iunie că soarta militarilor ucraineni va depinde de eliberarea cetăţenilor ruşi reţinuţi în Ucraina.
Tribunalul Internaţional de la Hamburg privind Dreptul Mărilor (ITLOS) a cerut în luna iunie Rusiei eliberarea imediată a militarilor ucraineni. Kremlinul a respins solicitarea.
Lavrov: Rusia nu intenţionează să recunoască independenţa autoproclamatelor republici din Donbas
Federaţia Rusă nu va recunoaşte independenţa autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk din Donbas (estul Ucrainei), dar speră că autorităţile de la Kiev vor iniţia negocieri directe cu rebelii, iar în final le vor acorda un 'statut special' celor două regiuni, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov într-un interviu apărut miercuri în săptămânalul rusesc 'Argumentî i faktî’.
'Donbasului trebuie să i se acorde un statut special, care să fie fixat în Constituţia Ucrainei', afirmă Lavrov în acest interviu.
'Conducerea ucraineană trebuie să se întoarcă cu faţa spre proprii cetăţeni, să renunţe la politica sufocării economice a Donbasului, să recunoască dreptul locuitorilor din Doneţk şi Lugansk să vorbească în limba lor maternă (rusa), să-şi sărbătorească datele sfinte şi sărbătorile, să-şi onoreze eroii lor', a spus ministrul rus de externe, adăugând:'fără aceasta este cel puţin neserios de vorbit despre posibilitatea de restabilire a încrederii locuitorilor din Doneţk şi Lugansk faţă de autorităţile ucrainene'.
'Condiţia fundamentală este, desigur, stabilirea unui dialog direct şi plin de conţinut între Kiev şi autoproclamatele republici nerecunoscute, conform prevederilor acordurilor de la Minsk', a insistat Serghei Lavrov. El a subliniat faptul că, la ora actuală, părţile ar trebui să se concentreze asupra punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, aprobate printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU.
Ministrul rus a menţionat că pentru aceasta este necesar să fie restabilită activitatea Grupului de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Kievului, Doneţkului şi Luganskului, cu medierea Rusiei şi a OSCE. Atunci şi formatul de negocieri 'Normandia' (Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina) va funcţiona mai eficient, consideră el.
ONU speră că Ucraina va adopta o lege a minorităţilor naţionale
Adjuncta secretarului general al ONU, Rosemary A. DiCarlo, a declarat marţi seara în cursul reuniunii Consiliului de Securitate convocate de Rusia în contextul intrării în vigoare în aceeaşi zi a legii privind utilizarea obligatorie a limbii ucrainene, că deşi legea lingvistică în Ucraina a fost modificată în mod substanţial între prima şi a doua lectură, iar majoritatea normelor controversate au fost eliminate, această lege continuă să suscite preocuparea ONU.
În special, Naţiunile Unite speră că Ucraina va adopta o lege privind protecţia minorităţilor naţionale, aşa cum stipulează respectivul act normativ, a declarat Rosemary A. DiCarlo în deschiderea dezbaterii la Consiliul de Securitate al ONU.
'Noua lege a generat îngrijorare atât în Ucraina, cât şi peste hotarele ei. Autorităţile ucrainene au explicat că ea este conformă cu Constituţia, în special cu articolul 10 privind limba de stat şi limbile minorităţilor, cu legislaţia proprie şi cea internaţională', a menţionat secretarul adjunct al ONU.
În acest context, ea a enumerat principalele prevederi ale legii privind obligativitatea limbii ucrainene, atrăgând atenţia asupra calendarului implementării sale graduale şi adoptării obligatorii a legii privind minorităţile naţionale stipulate de aceasta.
Rosemary A. DiCarlo a amintit că Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului a făcut recomandări Kievului în timpul redactării acestei legi, evocând că documentul este examinat în prezent de către Comisia de la Veneţia, care urmează să-şi prezinte concluziile după data de 21 iulie.
De asemenea, înalta oficialitate ONU pentru probleme politice a salutat declaraţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a promis să studieze în detaliu noua lege despre limbă. 'Sperăm că aceasta va deschide calea pentru următorii paşi în direcţia protecţiei drepturilor minorităţilor', a spus ea.
În acest sens, DiCarlo a fost sprijinită de Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Lamberto Zannier, potrivit agenţiei de presă Unian.
Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasile Nebenzia, a declarat că legea privind funcţionarea limbii de stat în Ucraina contravine tuturor convenţiilor privind protecţia drepturilor minorităţilor naţionale şi vizează 'ucrainizarea forţată a ţării". Potrivit lui, adoptarea legii s-a făcut în absenţa unui consens general în Ucraina, din motive politice.
Reprezentanţii celorlalte ţări membre ale Consiliului de Securitate, în special cei ai SUA, Marii Britanii şi Franţei, au profitat de această reuniune pentru a denunţa anexarea Crimeii de către Rusia, încălcarea drepturilor minorităţii tătare din această peninsulă ocupată de Moscova în 2014, precum şi alimentarea de către Kremlin a conflictului din estul Ucrainei. De asemenea, Rusiei i s-a cerut cu această ocazie eliberarea celor 24 de marinari ucraineni capturaţi în urma incidentului naval din Marea Neagră în noiembrie trecut.