Un nou documentar servil al lui Oliver Stone, în care spală un oligarh ucrainean pro-moscovit
Evoluția ciudată a lui Oliver Stone spre adularea dictatotilor începuse cu documentarele lui apologetice despre răposatul Fidel Castro.
A urmat apoi spălarea lui Hugo Chávez și a altor dictatori sud-americani, ca în final să avem un film servil despre Putin (The Putin Interviews) și unul, Ukraine on Fire, în care Oliver Stone justifică anexarea Crimeei.
Dacă toate aestea puteau fi văzute ca un fel de orbire, sau fascinație pentru cei puternici, ultimul lui documentar, Revealing Ukraine, a atins, așa cum o scrie și site-ul Daily Beast, culmea rușinii (sau a nerușinării, mai degrabă).
Oliver Stone spune că manifestațiile de pe Maidan au fost pregătite de Washington (Biden și Nuland au sprijinit în mod deschis escaladarea violenței) pentru a putea controla Ucraina.
Omul lăudat în tot filmul este oligarhul ucrainean Viktor Medvedciuk, cel mai apropiat partener al Kremlinului în Ucraina. Acesta este patronul canalului de televiziune pro-rus NewsOne TV.
Oliver Stone descried filmul cu: -- “Good morning Mr Medvedchuk, I’m Oliver Stone.”
Un întreg scandal național a izbucnit în Ucraina, după ce canalul NewsOne TV a anunțat că se va cupla cu canalul rusesc de propagandă Russia-24, în ceea ce redactorii de la NewsOne numesc un gest între "națiuni surori".
Ideea era de a pune în contact, în direct, ruși și ucraineni, care să vorbească împreună despre necesitatea înfrățirii celor două țări, aducând astfel o legitimitate ocupării Crimeei și, în mod mai puțin direct, a Donbasului, de către Rusia. Totul s-ar fi făcut dintr-un studio de la Moscova.
Cel mai cunoscut propagandist al Rusiei, Dmitri Kiseliov, anunțase deja că această emisiune comună ruso-ucraineană "Să stăm de vorbă" (Надо Поговорить) va începe pe 12 iulie.
Simplul fapt că emisiunea ar fi fost patronată de Dmitri Kiseliov, principala voce a Kremlinului în media, face emisiunea inacceptabilă pentru Kiev. Kiseliov este director general, numit de Putin, al Russia Today.
El e interzis de acces în Ucraina, iar în 2015, autoritățile de la Chișinău i-au interzis și accesul în Republica Moldova. Dmitri Kiseliov se afla pe lista europeană a sancțiunilor impuse demnitarilor ruși implicați în agresiunea din Ucrainea. Kiseliov nu poate călători în întreaga Europă iar proprietățile sale din UE, sau eventualele conturi bancare --dacă are--, sunt înghețate. Moldova și Ucraina nu au făcut astfel decât să se conformeze deciziilor UE.
A transmite pe o televiziune națională în Ucraina emisiunile unui propagandist rus interzis de acces pe teritoriu este astfel greu de acceptat pentru Kiev. Influența unor asemenea emisiuni este cu atât mai mare, cu cât în Ucraina, ca și în Republica Moldova sau România, o majoritate a populației își ia informațiile exclusiv de la televiziune. Parchetul ucrainean a deschis o anchetă pentru trădare împotriva televiziunii NewsOne, chiar dacă conducerea a anunțat abandonarea proiectului.
Uniunea Jurnaliștilor din Ucraina ceruse de asemenea televiziunii să renunțe la ceea ce nu era văzut altfel decât ca o propagandă pro-rusă în perspectiva alegerilor parlamentare ucrainene care vor avea loc pe 21 iulie și în care se crede că partidele pro-ruse vor suferi o mare înfrângere politică.
Patronul acestui post, Medveciuk, este așadar omul pe care îl glorifică Oliver Stone. Putin e nașul fetei sale, Daria.
Textul în care Oliver Stone e denunțat în Daily Beast: Oliver Stone’s Latest Piece of Pro-Putin Propaganda May Be His Most Shameless Move Yet
Rusia și Ucraina decid un schimb de prizonieri
Vadim Pristaiko, adjunctul șefului administrației prezidențiale a Ucrainei, a anunțat astăzi că un schimb de prizonieri cu Rusia va avea loc luna aceasta, fără a preciza numărul de persoane in cauză.
Acest schimb de prizonieri a fost discutat de Vladimir Putin în prima sa convorbire telefonică cu noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski pe 11 iulie.
Zelenski i-a cerut lui Putin să elibereze marinarii ținuți prizonieri in Rusia incă din noiembrie anul trecut.
Noua lege ucraineană a limbii atrage protestele vecinilor
Mult contestata lege ucraineană a limbii de stat a intrat astăzi în vigoare, la două luni după ce fusese semnată de fostul președinte Petro Poroșenko și în ciuda protestelor vecinilor, în primul rând Ungaria și România.
Ungaria, mai ales, prin vocea ministrului de externe Peter Szijjarto, a avertizat împotriva efectelor pe care le-ar avea noua lege în învățământ, în special în învățământul în limbile minoritare. Legea prevede că în licee și facultăți se va preda doar în ucraineană, în vreme ce educația în limbile minorităților se va face doar în grădinițe și școli primare.
Legea afirmă în primul rând că în Ucraina “singura limbă oficială este limba ucraineană”.
Mai mult, legea spune că price "încercări” de a introduce o altă limbă vor fi considerate ca fiind “contrarii ordinii constituționale”.
Legea mai pedepsește penal și ceea ce numește, relativ vag, “umilirea sau înjosirea în public a limbii ucrainene”.
Fiind dirijată în primul rând împotriva folosiri limbii ruse, limbă maternă a unei bune părți a populației, legea impune cote la radio și televiziune și cere ca cel puțin jumătate din textele tipărite in presă să fie in ucraineană.
Orice post important din administrația publică și din structurile guvernamentale nu va putea fi ocupat decât de persoane care vorbesc fluent limba ucraineană.
Cu totul, din cei circa 45 de milioane de ucraineni, 67% declară ucraineana ca fiind limbă maternă, în vreme ce rusa e declarată limbă maternă de 30% din populație.
3% sunt vorbitori de alte limbi, români, tătari, maghiari sau polonezi.
Ungaria a cerut cu insistență asigurări că legea nu va afecta învățământul în limbile minoritare și a blocat o vreme participarea Ucrainei la reuniuni în cadrul NATO, cu care Ucraina are un acord de parteneriat.
Și învățământul on limba română are de suferit. În zona Cernăuți, unde erau 144 de școli românești in 1945, în 1991 rămăseseră 91, iar din din 1991 încoace au rămas doar 62, însă prin noua lege ele vor fi toate închise până în 2023.
Vorbind anul trecut în Parlamentul European, Anatol Popescu, președintele Asociaților Românilor din Odessa, a amintit de asemenea că în zonă erau 62 de școli în 1945, in 1981 - 18 școli, iar azi doar doua școli mai funcționează cu predare integrală în română.
Deocamdată, Ucraina a decis doar să amâne până în 2023 intrarea în vigoare a prevederilor referitoare la minorități din noua lege, ca urmare a recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Limba rusă va fi deocamdată cea mai afectată. Rusia a cerut o reuniune în cadrul Consiliului de Securitate ONU și a cerut de asemenea Consiliului Europei să intervină.
53% dintre ucraineni susţin aderarea la NATO
Un sondaj de opinie realizat în rândul ucrainenilor arată că 53% dintre aceştia susţin aderarea Ucrainei la NATO, acesta fiind cel mai mare procent înregistrat în ultimii ani.
Sondajul grupului Rating, realizat la solicitarea Institutului Republican Internațional (IRI) din SUA, arată că dacă astăzi ar avea loc un referendum privind aderarea Ucrainei la NATO, 53% dintre ucraineni ar susține acest demers, în timp ce 29% ar vota împotrivă, iar 4% nu ar participa la referendum. 14% dintre respondenţi s-au declarat indecişi în această privinţă.
Sondaje similare au fost realizate în Ucraina şi în anii precedenţi, începând cu 2014, însă cel din luna iunie a acestui an a înregistrat o susţinere record faţă de proiectul euro-atlantic.
Demersurile vizând aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică se bucură de cea mai mare susţinere în vestul țării (80%), în timp ce în zona centrală se înregistrează un procent de 54%, iar în sud - 36%.
Cei mai puţini susţinători ai aderării Ucrainei la NATO sunt în estul ţării - 29%.