UE ar putea pune capăt conflictului din Donbas cu un 'singur apel telefonic’: senator rus
Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru relaţii internaţionale din cadrul Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului bicameral rus), a declarat luni că Uniunea Europeană este cea care ar putea pune capăt conflictului din Donbas (estul Ucrainei) - unde armata guvernamentală ucraineană luptă cu rebeli separatişti proruşi - cu 'un singur apel telefonic făcut la Kiev', dar în loc de aceasta preferă să impună sancţiuni împotriva Rusiei.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Kosaciov a comentat mai întâi o afirmaţie a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, care îndemnase duminică Rusia 'să găsească o soluţie eficientă la preocupările legate de dezvoltarea rachetei 9M729', ce vine în contradicţie cu prevederile Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subliniind că UE regretă decizia Rusiei de a suspenda îndeplinirea obligaţiilor care îi revin în temeiul acestui pact de securitate.
'Nici nu ştiu dacă este necesar să reamintesc Bruxellesului că SUA s-au retras unilateral din acest acord în luna februarie, iar preşedintele rus Vladimir Putin a semnat legea privind suspendarea Tratatului INF abia în iulie? Ceva îmi sugerează că ei ştiu toate acestea ... UE îmbrăţişează aceeaşi tactică şi în problema ucraineană: e mai comod să impui sancţiuni împotriva Rusiei decât să pui capăt conflictului din Donbas cu un singur apel telefonic făcut la Kiev pentru a îndemna conducerea ucraineană la dialog cu cealaltă parte beligerantă', susţine senatorul rus în mesajul său pe Facebook.
Noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut o convorbire telefonică joi cu liderul rus Vladimir Putin, prima de la învestirea sa în funcţie în luna mai, ocazie cu care a fost abordată situaţia din Donbas şi schimbul de prizonieri.
Kievul şi Occidentul acuză Rusia că acordă sprijin militar rebelilor separatişti din regiunile Lugansk şi Doneţk (Donbas), dar Moscova neagă constant aceste acuzaţii, în pofida multiplelor dovezi prezentate de partea ucraineană. De fapt, partea ucraineană susţine că, dacă acest ajutor ar înceta, conflictul ar putea fi rezolvat rapid.
UE este implicată în discuţiile de pace în Ucraina prin participarea Franţei şi a Germaniei în aşa-numitul format de negocieri 'Normandia', alături de Ucraina şi Rusia.
Cernobîl va deveni sit turistic
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că intenţionează să transforme regiunea din jurul Cernobîlului în sit turistic. El a şi semnat un decret în acest sens.
"Cernobîl este un element negativ pentru imaginea ucraineană. A venit vremea să schimbăm acest lucru", a afirmat Volodimir Zelenski. "Vom crea un coridor verde pentru turişti. Cernobîl este un loc unic pe planetă unde natura a renăscut după un enorm dezastru provocat de om. Trebuie să arătăm acest loc lumii: oamenilor de ştiinţă, ecologiştilor, istoricilor şi turiştilor".
În aprilie 1986, un reactor de la centrala nucleară din Cernobîl a explodat, devenind cea mai mare catastrofă nucleară din istorie. Această explozie a trimis un val radioactiv de-a lungul Europei.
BBC precizează că o suprafaţă de 50.000 de kilometri pătraţi de pământ a fost contaminată.
Tursimul există deja în regiune, explodând de altfel datorită difuzării miniseriei "Cernobîl" de la postul HBO.
Recent, Le Figaro anunţa că regiunea a primit din 2010 în jur de 30.000 de vizitatori pe an. Rezervările au crescut cu 40% odată cu difuzarea serialului de televiziune.
Guvernul va introduce şi un sistem electronic de bilete pentru vizitatori.
Anumite reguli de securitate vor trebui respectate. "Turismul nu este periculos dacă respectăm regulile de securitate. De exemplu, la Prîpeat, nu trebuie nici să mâncăm, nici să bem sau să fumăm, nici chiar să călcăm pe iarbă sau să intrăm în clădirile cu risc de ingerare a unei singure particule calde, adică a unui bob de praf care conţine un atom de plutoniu", a detaliat Galia Ackerman, specialist, autoarea cărţii "A traversa Cernobîl", citată de La Croix.
Decretul semnat de preşedintele ucrainean prevede şi stabilirea unor planuri pentru căile navigabile. Sunt necesare mai multe trasee de drumeţie iar reţelele de telefonie mobilă trebuie să fie îmbunătăţite. De asemenea, sunt necesare măsuri care ar trebui să permită supravegherea turismului, pentru că nu sunt suficiente pentru a evita ca Cernobîl să nu devină un "Disneyland morbid", aşa cum a spus Galia Ackerman, sau în care utilizatorii de Instagram cu memorie scurtă să intre în scenă pentru a posta fotografia perfectă.
Un număr de 31 de oameni au murit pe loc, iar zeci de mii de oameni au părăsit apoi zona. Numărul celor ucişi din cauza radiaţiilor este încă un subiect de dezbatere.
Un studiu realizat în Belarus estimează că numărul total al deceselor în urma cancerelor provocate de radiaţii este de 115.000, faţă de 9.000, cât estimează Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Clădirea unui post de televiziune din Kiev, atacată astăzi cu lansatoare de grenade
Clădirea în care îşi desfăşoară activitatea postul de televiziune ucrainean 112 a fost azi ţinta unui atac cu lansatoare de grenade.
Potrivit unui comunicat al poliţiei ucrainene, incidentul a avut loc sâmbătă dimineaţa şi nu s-au înregistrat victime, însă autorul atacului nu a fost deocamdată identificat.
"Incidentul a fost încadrat drept act terorist şi a fost declanşată o operaţiune specială a poliţiei pentru a-l captura pe atacator", se menţionează într-o notă pe care poliţia a postat-o pe Facebook şi în care se precizează că faţada clădirii a fost afectată.
Atacul asupra postului de televiziune se produce după ce 112.ua a cerut forţelor de securitate să asigure protecţie angajaţilor săi pe fondul ameninţărilor primite din partea grupărilor radicale care "încearcă să influenţeze politica editorială a postului".
Potrivit altor mijloace de informare în masă, atacul are legătură cu recentul anunţ al postului 112.ua cu privire la apropiata difuzare a unui documentar controversat intitulat 'Revealing Ukraine' care include un interviu cu preşedintele rus Vladimir Putin, realizat de regizorul american Oliver Stone.
Dodon s-a întâlnit cu reprezentanţii mediatorilor din '5+2’, inclusiv din Ucraina
Reluarea negocierilor şi întâlnirilor în format '5+2' pentru reglementarea transnistreană se numără printre priorităţile enunţate de preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în timpul unei întrevederi avute vineri, 12 iulie, cu reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor din cadrul acestui format: Federaţia Rusă, Ucraina, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), SUA şi Uniunea Europeană (UE).
Potrivit lui Dodon, în cadrul întrevederii s-a discutat despre situaţia actuală din procesul de reglementare transnistreană, măsurile de consolidare a încrederii între cele doua maluri ale Nistrului şi premisele unei eventuale reluări, în anul 2020, a negocierilor politice asupra problemei transnistrene.
Înalţii oficiali, reprezentanţi ai mediatorilor şi observatorilor din formatul "5+2' (Federaţia Rusă, Ucraina şi OSCE - mediatori; SUA şi UE - observatori) şi-au exprimat susţinerea pentru eforturile depuse de conducerea Republicii Moldova orientate spre promovarea procesului de reglementare, inclusiv prin implementarea măsurilor de consolidare a încrederii expuse în Protocolul de la Berlin, din 2016.
Igor Dodon a anunţat că a prezentat mediatorilor trei priorităţi în problema reglementării transnistrene pentru următoarea perioadă: drepturile omului şi democratizarea regiunii transnistrene, asigurarea liberei circulaţii a persoanelor, mărfurilor şi serviciilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova, restabilirea unui spaţiu comercial-economic unic şi crearea premiselor pentru reluarea negocierilor, în anul 2020.
Ultima reuniune în format "5+2" a avut loc la Roma, în luna mai a anului trecut.