Petro Poroşenko - citat pentru audieri
Fostul preşedinte al Ucrainei, Petro Poroşenko, a fost citat pentru audieri de biroul ucrainean de investigaţii, care vor avea loc pe data de 17 iulie.
”Confirmăm faptul că acesta va fi audiat”, a declarat purtătorul de cuvânt al biroului. Acesta a refuzat să dea detalii cu privire la motivul citării.
Poroşenko, deţinător al uneia dintre cele mai mari averi din ţară, a pierdul alegerile przidenţiale din luna aprilie în favoarea actorului Volodimir Zelenski, care a promis în campania electorală că va lupta împotriva corupţiei.
Zelenski a candidat pentru funcţia de preşedinte, fără a avea nicio experienţă politică. El a jucat rolul unui profesor într-o comedie TV, care a devenit în mod neaşteptat preşedinte după ce un elev a filmat tirada lui împotriva politicienilor corupţi şi a postat videoclipul online.
Partidul său, Slujitorul poporului, conduce acum în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 21 iulie, având sprijinul a 37,8% dintre cei care au declarat că vor vota, potrivit unui sondaj realizat în perioada 25 iunie-7 iulie de Institutul de Cercetare KIIS.
Partidul Solidarităţii Europene al lui Poroşenko beneficiază de sprijinul a 7,2% din cei chestionaţi, plasându-l pe locul al treilea.
Curtea Europeană anulează înghețarea conturilor lui Ianukovici
Curtea Europeană de Justiție a anulat astăzi, joi 11 iulie, înghețarea fondurilor a șapte personalități din fosta clasă conducătoare ucraineană, printre care fostul președinte al Ucrainei Viktor Ianukovici.
Pe 5 martie anul acesta, statele membre UE prelungiseră cu un an măsura de îngheţare a bunurilor care îl vizează pe Viktor Ianukovici şi alte 11 persoane acuzate că au deturnat fonduri publice când au fugit din Ucraina după protestele din Piaţa Maidan din 2014.
Sancţiunile fuseseră prelungite până pe 6 martie 2020. Acestea au fost decise în martie 2014 şi prelungite în fiecare an de la această dată.
Cei vizați de înghețarea conturilor s-au adresat Tribunalului Uniunii Europene pentru a contesta asta în anii 2016 și 20171, în ceea ce îi privește pe Ianukovici și pe unul dintre fiii săi, și în anul 2018, în ceea ce le privește pe celelalte persoane.
Curtea Europeană a admis azi acțiunile ucrainenilor și a anulat măsurile restrictive adoptate împotriva acestora pentru perioadele menționate.
Tribunalul amintește că instanțele Uniunii trebuie să controleze legalitatea tuturor actelor Uniunii sub aspectul respectării drepturilor fundamentale. În această privință, chiar dacă poate întemeia adoptarea sau menținerea măsurilor restrictive pe o decizie a unui stat terț, Consiliul trebuie să verifice el însuși că această decizie a fost luată cu respectarea, printre altele, a dreptului la apărare și a dreptului la protecție jurisdicțională efectivă.
Tribunalul constată că motivarea actelor Consiliului de prelungire a măsurilor restrictive nu conține nicio referire la faptul că acesta ar fi verificat respectarea unor asemenea drepturi.
Tribunalul concluzionează că niciunul dintre elementele care i-au fost prezentate nu permite să se demonstreze că Consiliul a verificat respectarea, de către administrația judiciară ucraineană, a drepturilor în cauză înainte de a prelungi măsurile restrictive în discuție.
Pe 24 ianuarie, un tribunal din Kiev l-a condamnat joi pe Viktor Ianukovici la 13 ani de închisoare pentru "înaltă trădare", la capătul unui proces în contumacie.
Ianukovici a fost acuzat de înaltă trădare, complicitate la declanșarea unui război de agresiune și schimbarea frontierei de stat a Ucrainei.
Procesul lui Ianukovici a îneput in primăvara anului 2017 și s-a judecat în absenta acestuia. Din februarie 2014, fostul președinte al Ucrainei se află în Rusia.
Zelenski a anulat parada militară dedicată Zilei Independenței Ucrainei din 24 august
Zelenski, a anunţat că parada militară dedicată Zilei Independenței Ucrainei, organizată în fiecare an pe 24 august, nu va mai avea loc, iar banii care urmau să fie alocaţi pentru organizarea evenimentului vor fi transferați armatei ucrainene, potrivit Rador.
"De obicei, pe 24 august, de Ziua Independenței Ucrainei, avem paradă militară. Cred că, în acest an, în loc să organizăm o paradă, mai bine alocăm banii eroilor noștri, armatei noastre" - a declarat Zelenski, într-un mesaj video postat pe contul său de Facebook.
Potrivit preşedintelui, cele 300 de milioane de hrivne care ar fi trebuit alocate pentru a organiza parada militară vor fi rediecţionate către armată, urmând ca militarii să primească, astfel, prime de Ziua Independenţei. "Am decis să acordăm 300 de milioane de hrivne tuturor militarilor noștri" - a precizat Volodimir Zelenski. Cu toate acestea, potrivit șefului statului, marcarea Zilei Independenței nu se anulează, ci va avea loc "într-un nou format".
Decizia preşedintelui Zelenski de a anula parada militară de Ziua Independenţei Ucrainei a fost salutată de o parte a societăţii ucrainene, însă există şi voci care susţin că parada putea fi, totuşi, organizată pe seama celor câteva sute de milioane de hrivne alocate pentru iniţiativa noii administraţii prezidenţiale de la Kiev de a se muta într-un nou sediu.
Trupele speciale ucrainene au exfiltrat un suspect principal din operațiunea zborului MH 17
Tocmai s-a aflat că în noaptea de 27 spre 28 iunie, trupele speciale ucrainene au pătruns până în localitatea Snijne, lângă frontiera cu Rusia, regiunea Donetsk, de unde l-au capturat, l-au arestat şi exfiltrat pe teritoriul ucrainean controlat de autorităţile legitime, prezentându-l pe 28 iunie în faţa instanţei din Kiev care l-a arestat pentru 60 de zile pe Volodimir Țemah, în vârstă de 58 de ani, din localitate, şeful apărării antiaeriene la data de 17 iulie 2014, când a fost doborât deasupra Estului Ucrainei zborul Malaysian MH 17 Amsterdam-Kuala Lumpur, cu 298 de oameni la bord, dintre care 196 cetăţeni olandezi.
Totul a pornit de la o înregistrare video apărută şi circulată atunci pe net, care conţine declaraţia lui Țemah potrivit căreia ar fi fost responsabil de apărarea anti-aeriană şi ar fi ajutat, în noaptea de 17/18 iulie 2014, la transportul şi dispariţia dispozitivului militar responsabil de doborârea avionului de pasageri, lansatorul de rachete Buk. Acesta ar fi fost mutat chiar în acea noapte pe teritoriul rus, distrus, tăiat şi împrăştiat, ca să nu mai existe urme, în timp ce echipa care a tras a fost răspândită în numeroase unităţi disparate din Federaţia Rusă, ca să nu i se mai găsească urma.
Acelaşi lucru pare să se fi întâmplat şi cu părţi ale avionului distrus, care nu au mai fost găsite la site-ul unde fusese prăbuşit avionul doborât. O parte din resturi au fost găsite şi filmate în satul Hrabove, circa 80 de kilometric est de Donetsk, la 9 septembrie 2014, două luni după doborârea avionului.
Operaţiunea specială ucraineană s-a derulat rapid, prin surprindere, peste noapte, după ce autorităţile olandeze identificaseră şi anunţaseră public, la 19 iunie, toate datele şi lansaseră urmărirea celor 4 persoane responsabile de doborârea avionului, trei ruşi şi un ucrainean ce lupta de partea ruşilor: Igor Girkin, Serghei Dubinski, Oleg Pulatov şi ucraineanul Leonid Harcenko suspecţi că au jucat rolurile principale în aducerea sistemului Buk care a doborât zborul MH 17, operarea sa şi dispariţia acestuia înapoi în Rusia după efectuarea tragerii, când oficialii ruşi au realizat ce doborâse. Echipamentul aparţinea Brigăzii 53 Anti-aeriene a Forţelor Armate ruse.
Tocmai extragerea sa din Donetsk de către forţele speciale ucrainene într-o operaţiune acoperită şi livrarea sa la Kiev a declanşat alerta la Moscova. Investigaţiile parchetului olandez şi al Dutch Safety Board au ajuns la concluzii concrete, iar participarea lui Volodimir Țemah la proces, în calitate de martor, alături de înregistrarea declaraţiei sale, poate aduce fără dubiu la condamnarea directă a Rusiei nu numai pentru doborârea avionului, ci şi de orchestrarea acoperirii crimei ulterioare, prin distrugerea complexului care a doborât avionul şi încercările succesive de a da vina pe Ucraina pentru doborârea avionului.
Investigaţia comună făcută de Australia, Belgia, Malaesia, Olanda şi Ucraina asupra zborului Malaysian Airlines MH17 de la Amsterdam la Kuala Lumpur din 17 iulie 2014 anunţase primii 4 suspecţi, fără a limita acuzaţiile şi responsabilităţile la aceştia. „Avem acum informaţia necesară, avem probele că Federaţia Rusă e implicată în această tragedie, în această crimă, într-o formă sau alta“, declarase procurorul olandez Fred Westerbeke în conferinţa de presă din iunie care anunţa şi începutul procesului.