Ucraina pune în funcțiune noul sarcofag ce acoperă deșeurile radioactive de la Cernobîl
Ucraina a dezvăluit, miercuri, o structură care are rolul limitării răspândirii prafului radioactiv rezultat în urma accidentului nuclear produs în anul 1986 la Centrala de la Cernobîl.
Structura propriu-zisă a costat 1,5 miliarde de euro, iar lucrările au durat nouă ani, în cadrul unui proiect cu valoarea totală de 2,2 miliarde de euro.
Construit de către consorțiul Novarka, o asociere a grupurilor Bouygues și Vinci, structura de 108 metri înălțime și 36.000 de tone a fost realizată în 2016, însă a fost finalizată complet în 2018.
Realizarea sarcofagului, care trebuie să asigure securitatea șantierului pentru următorii 100 de ani, va permite dezafectarea precedentului sarcofag instalat de către sovietici.
Construirea sarcofagului care a costat peste 1,5 miliarde de euro a fost finanțată de către Banca Europeană pentru reconstrucție și dezvoltare (BERD) și comunitatea internațională.
”Astăzi, primim cheile instalației, creată prin eforturile a zeci de țări pentru a proteja întreaga planetă și umanitate de contaminarea radioactivă”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, prezent la ceremonia oficială.
Reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat pe 26 aprilie 1986, contaminând, potrivit unor estimări, până la trei sferturi din Europa. După această catastrofă, autoritățile au evacuat sute de mii de persoane și un vast teritoriu, care acoperă peste 2.000 de kilometri pătrați, rămâne încă abandonat.
Trei alte reactoare ale centralei au continuat să opereze după tragedie. Ultimul a fost închis în 2000, marcând sfârșitul întregii activități industriale de la Cernobîl.
Catastrofele de la Cernobîl și Fukushima din Japonia (2011) au fost clasificate la nivelul 7 (efecte considerabile asupra sănătății și mediului), cel mai mare nivel de severitate pe scara internațională a accidentelor nucleare.
În 2005, un raport al ONU a estimat că erau 4.000 de decese confirmate sau care sunt pe cale să se întâmple în cele trei țări care au fost cel mai tare afectate de catastrofa de la Cernobîl. Un an mai târziu, Greenpeace a estimat că tragedia a provocat aproximativ 100.000 de morți. Autoritățile ucrainene au raportat în 1998 aproximativ 12.500 de morți printre lichidatori.
Ucraina a acuzat Rusia de încălcarea Convenţiei de la Montreux
Ucraina a informat Turcia că Rusia ar fi încălcat Convenţia de la Montreux, după ce a remarcat o intensificare a frecvenţei trecerilor submarinelor ruseşti prin strâmtoarea Bosfor, a relatat la sfârşitul săptămânii trecute agenţia de presă ucraineană Ukrinform, citând un responsabil al Statului Major, Leonid Zaliubovski, asistentul comandantului marinei ucrainene pe probleme juridice.
Potrivit agenţiei de presă menţionate, armata ucraineană a furnizat Ankarei date relevante în acest sens prin intermediul Ministerului de Externe al Ucrainei.
"Observăm o intensificare a activităţii submarinelor Federaţiei Ruse, care - sub pretextul traversării în scopul efectuării unor lucrări de mentenanţă - încalcă practic Convenţia de la Montreux privind traversarea (strâmtorii) Bosfor, de care răspunde Turcia. Am transmis MAE ucrainean că există aici anumite probleme. De fapt, aceasta este o încălcare" a legislaţiei internaţionale, a afirmat Leonid Zaliubovski, adăugând că, din câte ştie, diplomaţia ucraineană a informat Ankara despre această situaţie.
În ultimele două luni, armata ucraineană a observat o creştere a activităţii a marinei Federaţiei Ruse atât în Marea Mediterană, cât şi în regiunea Marii Negre, afirmase recent acelaşi oficial ucrainean într-un raport prezentat cu ocazia unei recente conferinţe internaţionale privind dreptul marii, notează Ukrinform.
"Conform acestei convenţii (Montreux - ed.), statele riverane Mării Negre îşi pot trimite submarinele dincolo de Marea Neagră numai în scop de efectuare a unor lucrări de întreţinere ", a spus reprezentantul Statului Major al forţelor armate din Ucraina.
"Dar Federaţia Rusă, sub pretextul efectuării unor lucrări de mentenanţă, realizează de fapt o desfăşurare completă a submarinelor sale în regiunea mediteraneană. Aceasta este o încălcare evidentă a dreptului internaţional", a insistat Leonid Zaliubovski.
În următorii 3-4 ani, Federaţia Rusa intenţionează să construiască încă 14 nave de război pentru desfăşurarea lor în Marea Neagră, a mai spus el.
Convenţia de la Montreux a fost adoptată în 1936. Documentul stabileşte suveranitatea Turciei asupra strâmtorilor Bosfor şi Dardanele. Conform convenţiei, navelor comerciale li se permite să treacă prin strâmtori în timp de pace şi de război.
În acelaşi timp, convenţia reglementează regimul de trecere prin strâmtorile controlate de Turcia pentru statele riverane Mării Negre şi pentru cele neriverane. Pentru ţările neriverane, tonajul total al navelor de război nu trebuie să depăşească 30.000 tone, iar staţionarea maximă a acestora în Marea Neagra nu trebuie să depăşească 21 de zile.
Pe de altă parte, ministrul apărării ucrainean Stepan Poltorak s-a deplasat la locul desfăşurării exerciţiului internaţional Sea Breeze-2019, care se desfăşoară între 1 şi 12 iulie în partea de nord-vest a Mării Negre, a informat RIA Novosti.
La acest exerciţiu ucraineano-american participă aviaţia maritimă şi nave din mai multe ţări membre şi partenere NATO, între care SUA, Marea Britanie, Canada, Italia, Turcia, Polonia, Bulgaria, Grecia, România, Danemarca, Letonia, Estonia, precum Ucraina şi Georgia.
Cu această ocazie, în apele Mării Negre au intrat mai multe nave ale unor ţări neriverane Mării Negre şi pe care Flota rusă din Marea Neagră le supraveghează îndeaproape. După cum a informat Centrul naţional de gestionare a problemelor de apărare din Federaţia Rusă, marina rusă monitorizează îndeosebi distrugătorul american Carney, din clasa Arleigh Burke, echipat cu sistemul de apărare antirachetă Aegis.
Ministerul rus de Externe a menţionat la rândul său că desfăşurarea exerciţiilor ucraineano-americane este o idee periculoasă şi că Moscova va reacţiona în consecinţă: Flota rusă din Marea Neagră a organizat în paralel propriile exerciţii în această perioadă, cu participarea aviaţiei maritime şi a submarinelor.
Belarus, gata să găzduiască noi convorbiri de pace Ucraina-Rusia
Belarus s-a declarat gata să găzduiască o nouă rundă de convorbiri de pace Ucraina-Rusia, aşa cum a sugerat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
"Preşedintele nostru sprijină absolut propunerea lui Volodimir Zelenski", a declarat biroul preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko într-un comunicat, adăugând că "problemele acumulate trebuie rezolvate la masa" negocierilor.
Belarus şi Rusia vecină sunt aliaţi apropiaţi. Belarus i-a găzduit pe preşedinţii ucrainean şi rus, precum şi pe liderii Germaniei şi Franţei, în urmă cu patru ani pentru discuţii de pace care au condus la un acord de încetare a focului.
"Minskul nu numai că este gata. Conducerea din Belarus s-a exprimat întotdeauna că suntem gata să facem totul pentru o restabilire promptă a păcii pe pământul ucrainean", a declarat şeful diplomaţiei belaruse, Uladzimer Makei, în comentarii difuzate de agenţia rusă de presă Interfax.
După summitul cu UE, Zelenski e pregătit să se întâlnească cu Putin
Volodimir Zelenski a transmis că este pregătit să aibă o întâlnire oficială cu omologul său rus Vladimir Putin, în Minsk, menţionând că ar trebui să participe la discuţii şi Germania, Marea Britanie, Statele Unite şi Franţa.
„Acum vreau să mă întorc spre preşedintele rus Vladimir Putin. Avem nevoie să vorbim? Este necesar. Haideţi să discutăm despre cui îi aparţine Crimeea şi despre Donbass”, a declarat Zelenski.
Administraţia de la Kremlin a anunţat că va lua în considerare oferta preşedintelui ucrainean.
„Trebuie să înţelegem dacă există un prospect pentru o astfel de întâlnire, trebuie să înţelegem ce fel de format nou ne este propus”, a transmis Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin.
„Este o iniţiativă nouă. Bineînţeles că va fi luată în considerare, dar momentan nu pot oferi nicio reacţie”, a adăugat Peskov.