In marginea summitului cu UE, Zelenski îl cheamă pe Putin la o discuție față în față
In marginea summitului cu UE de la Kiev, Volodimir Zelenski l-a invitat pe președintele rus Vladimir Putin la o discuție față-n față, la Minsk, la care ar vrea să fie prezenți și liderii din Statele Unite, Franța, Germania și Marea Britanie. Într-o postare video pe Facebook, Zelenski a declarat că trebuie să discutăm „cui aparține Crimeea, și cine este sau nu este prezent în Donbas?”
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că Putin va analiza invitația, dar nu poate da nici un răspuns pe moment. „Trebuie în primul rând să vedem dacă o astfel de întâlnire chiar ar putea aduce ceva și în al doilea rând să înțelegem ce format nou de discuții ni se propune”, a declarat Dmitri Peskov.
Se pare că inițiativa lui Zelenski a fost provocată de postul rus de televiziune Rossia 1 care, duminică, anunța că va organiza un „duplex” cu un post de televiziune din Ucraina, sub genericul „Trebuie să discutăm”. Inițiativa a provocat critici vehemente la Kiev, unde e considerată o provocare, o încercare de a diviza „ucrainenii în pro-ruși și pro-europeni”, a comentat și președintele Zelenski.
Russia Today caută să se infiltreze în Ucraina prin ușa din spate
Un întreg scandal național a izbucnit în Ucraina, după ce canalul NewsOne TV a anunțat că se va cupla cu canalul rusesc de propagandă Russia-24, în ceea ce redactorii de la NewsOne numesc un gest între "națiuni surori".
Ideea era de a pune în contact, în direct, ruși și ucraineni, care să vorbească împreună despre necesitatea înfrățirii celor două țări, aducând astfel o legitimitate ocupării Crimeei și, în mod mai puțin direct, a Donbasului, de către Rusia. Totul s-ar fi făcut dintr-un studio de la Moscova.
Canalul Ucrainean NewsOne TV îi aparține magnatului Viktor Medveciuk, cel mai apropiat partener al Kremlinului în Ucraina.
Cel mai cunoscut propagandist al Rusiei, Dmitri Kiseliov, anunțase deja că această emisiune comună ruso-ucraineană "Să stăm de vorbă" (Надо Поговорить) va începe pe 12 iulie.
Simplul fapt că emisiunea ar fi fost patronată de Dmitri Kiseliov, principala voce a Kremlinului în media, face emisiunea inacceptabilă pentru Kiev. Kiseliov este director general, numit de Putin, al Russia Today.
El e interzis de acces în Ucraina, iar în 2015, autoritățile de la Chișinău i-au interzis și accesul în Republica Moldova. Dmitri Kiseliov se afla pe lista europeană a sancțiunilor impuse demnitarilor ruși implicați în agresiunea din Ucrainea. Kiseliov nu poate călători în întreaga Europă iar proprietățile sale din UE, sau eventualele conturi bancare --dacă are--, sunt înghețate. Moldova și Ucraina nu au făcut astfel decât să se conformeze deciziilor UE.
A transmite pe o televiziune națională în Ucraina emisiunile unui propagandist rus interzis de acces pe teritoriu este astfel greu de acceptat pentru Kiev. Influența unor asemenea emisiuni este cu atât mai mare, cu cât în Ucraina, ca și în Republica Moldova sau România, o majoritate a populației își ia informațiile exclusiv de la televiziune.
Așa încât Parlamentul Ucrainei a intervenit astăzi, în persoana președinteleui parlamentului Andri Parubi, anunțând că va cere interzicerea acelui program și făcând ca, în cele din urmă, canalul NewsOne să anunțe astăzi singur că renunță la proiect, invocând chiar amenințări verbale și fizice împotriva jurnaliștilor postului. Parchetul ucrainean a deschis o anchetă pentru trădare împotriva televiziunii NewsOne, chiar dacă conducerea a anunțat abandonarea proiectului.
Uniunea Jurnaliștilor din Ucraina ceruse de asemenea televiziunii să renunțe la ceea ce nu era văzut altfel decât ca o propagandă pro-rusă în perspectiva alegerilor parlamentare ucrainene care vor avea loc pe 21 iulie și în care se crede că partidele pro-ruse vor suferi o mare înfrângere politică.
După Ucraina, Ungaria critică Codul Administrativ român pentru drepturile minorităţilor
Ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó critică adoptarea Codului Administrativ în forma actuală de către Guvernul de la Bucureşti, spunând că în acest fel drepturile minorităţilor nu mai sunt respectate, iar pragul de 20% pentru folosirea limbii materne poate duce la pierderea dreptului, exact ca în Ucraina.
"Este inacceptabil ca România să renunţe la drepturile comunităţilor naţionale", a declarat Péter Szijjártó, ministrul Afacerilor Externe, într-o comunicare trimisă sâmbătă la MTI.
Acesta a mai spus că spre deosebire de propunerea anterioară, care a avut susţinerea majorităţii parlamentare, noul Cod administrativ, adoptat de către Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă, nu numai că nu extinde drepturile minorităţilor, ci chiar ia drepturi existente, dobândite deja.
Péter Szijjártó a subliniat că, în conformitate cu noua lege, o minoritate naţională îşi pierde drepturile de utilizare a limbii materne în cazul în care proporţia sa scade sub pragul de 20%, în timp ce legea anterioară garanta protecţia drepturilor deja dobândite, indiferent de modificarea ulterioară a numărului membrilor comunităţii.
Potrivit noilor prevederi, considerăm că se află în pericol utilizarea limbii materne în instituţiile publice locale chiar şi în localităţile în care proporţia minorităţilor depăşeşte 20%, a adăugat ministrul.
"Regulile internaţionale şi bilaterale protejează drepturile minorităţilor, iar acestea trebuie respectate şi în România", a spus Péter Szijjártó.
Ordonanţa de urgenţă privind Codul administrativ a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial, la 10 zile după ce a fost adoptată de către Guvern. Executivul a adus modificări actului normativ şi săptămâna aceasta.
Astfel a fost modificat articolul 94 referitor la folosirea limbii minorităţilor naţionale, în sensul în care autorităţile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităţilor în unităţile administrativ teritoriale şi în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare.
Băsescu și Tomac se vor ocupa de Ucraina în Parlamentul European
Traian Băsescu a obţinut funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, una dintre cele mai importante comisii de la Bruxelles. Eugen Tomac a obţinut funcţia de vicepreşedinte în Comisia de Energie a Delegaţiei la Adunarea Parteneriatului Estic.
Europarlamentarul PMP Traian Băsescu a obţinut funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European. Această comisie este considerată cea mai importantă, deoarece elaborează politica externă a UE împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate.
Funcţia de preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European este rezevată Germaniei, potrivit unor surse politice de la Bruxelles. Comisia este condusă de David McAllister, parte a partidului german Creştin Democrat, din care face parte şi Angela Merkel. În aceeaşi comisie este şi Silvio Berlusconi, liderul partidului italian "Forza Italia". De asemenea, fostul preşedinte al României va fi parte şi din Delegaţia comisiei parlamentare de asociere UE-Ucraina.
Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a obţinut funcţia de vicepreşedinte al Comisiei de Energie a Delegaţiei la Adunarea Parlamentară a Parteneriatului Estic, din care fac parte statele care au acorduri de asiociere cu UE sau state care vor să adere la Uniune. Din acest parteneriat fac parte şi Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. De asemenea Eugen Tomac va fi membru şi în Comisia pentru Forţă de Muncă.