WSJ: Putin trebuie să răspundă personal pentru doborârea MH17
Atacul rusesc asupra avionului companiei Malaysia Airlines, care efectua zborul MH17, a avut loc chiar în momentul în care Moscova căuta cu orice preț spirjin din partea Occidentului în oprirea ofensivei de succes a armatei ucrainene împotriva forțelor pro-ruse din Donbas. După distrugerea avionului de pasageri, aceste eforturi s-au intensificat, scrie David Satter în paginile Wall Street Journal, autor a mai multe cărți despre Rusia și expert în cazul distrugerii avionului „Boeing 777” deasupra Donbasului în 2014.
Deși Rusia a lansat o campanie fara precedent în care nega responsabilitatea sa pentru doborârea MH17, Echipa Internațională de Investigare (JIT) a stabilit că, la 11 iulie 2014, consilierul apropiat al lui Vladimir Putin, Vladislav Surkov, l-a asigurat pe liderul așa-numitei „DNR” Alexander Borodai că a vorbit cu conducerea de vârf a Rusiei și că urmeaza ”măsuri decisive care vor schimba mersul războiului”.
În primele două zile dupa distrugerea avionului, trollii ruși au postat 65.000 de mesaje pe Twitter care negau implicarea Moscovei în aceasta crimă. Potrivit cercetătorilor olandezi Robert Van Der Noorda și Koen Van De Ven, acest nivel al activității trollorilor ruși a fost fără precedent atât înainte, cât și după prabușirea MH17.
La câteva ore dupa dezastru, Putin și-a oferit un „alibi” la o conferință de presă în Brazilia. Răspunzând la întrebarea despre incidentul de la metroul din Moscova, el a spus: „Responsabilitatea este întotdeauna personificată. Dacă doi vânători trag în tufiș și ucid accidental pe cineva și dacă este imposibil să se stabilească exact cine a dat lovitura mortala, înseamna că ambii sunt eliberați de responsabilitate”.
Putin l-a sunat pe președintele Barack Obama imediat după dezastru să-i povestească ce s-a întâmplat. A fost o situatie ciudata, deoarece nici avionul, nici locul căderii MH17 nu aveau legatura cu Rusia și niciunul dintre pasageri nu era rus. Mai târziu, la o ședinta a guvernului rus, Putin a anunțat un minut de reculegere pentru a onora victimele dezastrului. Insa nu a făcut nimic de acest fel pentru victimele catastrofei de la metroul din Moscova, unde au murit 24 de persoane.
Potrivit fostului consilier economic al lui Putin, Andrei Illarionov, în primele 10 zile după distrugerea MH17, Putin a vorbit de 24 de ori cu liderii occidentali, încercând să-i convingă de un singur lucru: nu ar fi existat această tragedie dacă nu era razboiul din Donbas. Iată de ce liderii occidentali trebuie să facă presiuni asupra Ucrainei pentru a opri ofensiva armatei sale. Potrivit lui Illarionov, aceste conversații au durat „literalmente la nesfarsit”. Putin a vorbit de trei ori cu cancelarul german Angela Merkel și cu premierul australian Tony Abbott. Iar cu premierul olandez Mark Rutte a vorbit de șase ori. Într-o notă de condoleanțe transmisă lui Rutte, autocratul rus a scris: „Această tragedie confirmă încă o dată importanța unei soluții pașnice pentru criza teribilă din Ucraina”.
Dovada că Rusia este responsabilă pentru distrugerea MH17 este cuprinsă în detaliile incidentului în sine. Potrivit JIT, sistemul Buk a fost adus la 20 de mile de granița rusă, iar peste cateva ore transportat la locul de lansare, situat chiar sub coridorul aerian internațional L980.
Anterior, Rusia închisese spațiul aerian dinspre Rostov, curățând cerul de eventuale aeronave care ar putea zbura prin coridor dinspre partea rusă. Sistemul ”Buk” a așteptat 20 de minute, a tras o singura racheta care a doborat MH17 și apoi s-a întors rapid în Rusia. Camera cu infraroșu al sistemului „Buk” vede silueta termică a țintei. Și este puțin probabil ca Boeing 777 să poată fi confundat cu altceva. În acel moment în cer nu era nicio aeronavă ucraineană, doar patru avioane de pasageri, inclusiv MH17.
Zelenski îi cere lui Putin eliberarea marinarilor ucraineni în captivitatea Rusiei
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a cerut joi omologului său rus, Vladimir Putin, să-i elibereze pe cei 24 de marinari ucraineni încarceraţi în Rusia, după incidentul din noiembrie trecut în Marea Neagră, când gărzile de coastă ruse au deschis focul asupra a trei vase militare ucrainene şi au sechestrat echipajele împreună cu navele.
'Vreau să mă adresez preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin: toţi avem copii, înapoiaţi copiii părinţilor lor!', a declarat Zelenski într-o conferinţă de presă.
Preşedintele ucrainean, potrivit agenţiei de presă Unian, a criticat atitudinea ministrului de externe Pavlo Klimkin, care nu l-a informat cu privire la nota diplomatică trimisă de Rusia despre marinarii ucraineni, remarcând că a aflat despre schimbul de note între Moscova şi Kiev pe această temă de pe internet.
'Voi explica într-un limbaj simplu şi nu juridic. Eu, ca preşedinte al Ucrainei, nu am văzut răspunsul nostru la nota venită din Rusia, deoarece dl. Klimkin nu a considerat necesar să discute aceste probleme cu preşedintele Ucrainei', a spus el.
Zelenski a avertizat că este vorba de o problemă care priveşte securitatea ţării şi a cetăţenilor ei, ceva care 'este o prioritate pentru orice preşedinte, indiferent dacă cineva îl place sau nu', în aluzie la Klimkin.
Preşedintele ucrainean a acuzat Rada Supremă (parlamentul unicameral) de menţinerea lui Pavlo Klimkin la conducerea Ministerului de Externe şi că a împiedicat înlocuirea acestuia cu Vadim Pristaiko, şef adjunct al administraţiei prezidenţiale, fost ambasador al Ucrainei la NATO şi diplomat de carieră.
Anterior, MAE ucrainean declarase că a primit o notă din partea Ministerului de Externe al Rusiei 'cu propunerea cinică'' ce solicită părţii ucrainene să ofere garanţii în scris privind continuarea procedurii penale împotriva marinarilor reţinuţi la Moscova 'în conformitate cu legislaţia rusă', conform Ukrinform. Moscova îi acuză de trecerea ilegală a frontierei ruse.
Rusia refuză eliberarea celor 24 de marinari ucraineni capturaţi în noiembrie anul trecut în apropiere de Peninsula Crimeea, în ciuda hotărârii pronunţate la 25 iunie de către Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării (ITLOS). Instanţa internaţională ceruse Rusia eliberarea marinarilor ucraineni şi returnarea celor trei nave Kievului până în data de 25 iunie.
Kievul, care a primit sprijin din partea SUA şi a UE, a apelat la ITLOS, dar Moscova a decis în prealabil să nu se prezinte pentru audieri, susţinând că incidentul ţine de competenţa exclusivă a justiţiei ruse.
'Rusia trebuie să aplice imediat şi necondiţionat decizia' instanţei internaţionale privind eliberarea celor 24 de marinari ucraineni şi returnarea celor 3 nave, a reacţionat Pavlo Klimkin într-o postare pe Facebook miercuri. Avocatul marinarilor ucraineni, Nikolai Polozov, a explicat că Rusia ceruse Kievului garanţii în scris că marinarii eliberaţi nu se vor sustrage justiţiei ruse şi se vor prezenta la procesul împotriva lor la un tribunal din Crimeea, forţând astfel Ucraina să recunoască de facto jurisdicţia Federaţiei Ruse asupra peninsulei anexate, potrivit Gordon.ua. MAE ucrainean a calificat oferta Moscovei drept inacceptabilă.
Consiliul Europei cere Moscovei să redeschidă ancheta cu privire la asasinarea lui Boris Nemţov
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) cere Guvernului rus să ”redeschidă şi continue” ancheta cu privire la asasinarea lui Boris Nemţov, un opozant al lui Vladimir Putin ucis prin împuşcare la Moscova la 27 februarie 2015.
Parlamentarii cer totodată ”tuturor statelor membre” să introducă pe listele lor negre numele celor care ”au făcut să eşueze măsurile de investigaţie şi procedurile judiciare”, între care citează numele generalului Aleksandr Bastrîkin, şeful Comitetului rus de anchetă, şi adjunctului procurorului general, Viktor Grin.
Această rezoluţie APCE a fost adoptată joi în unanimitate, cu trei abţineri, în absenţa parlamentarilor ruşi.
Reintegraţi cu drepturi depline miercuri, cu condiţia ”să ia parte la un dialog constructiv” cu APCE, după cinci ani de absenţă, din cauza anexării Peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova, parlamentarii ruşi au boicotat acest vot.
Boris Nemţov, un fost vicepremier al Federaţiei ruse în preşedinţia lui Boris Elţîn, a fost executat la doi paşi de Kremlin, în timp ce lucra la un raport cu privire la rolul jucat de Rusia în războiul din Ucraina.
Un bărbat a fost condamnat la 20 de ani de închsoare după ce a fost vinovat de asasinarea lui Nemţov, iar alţi patru crime, găsiţi vinovaţi de complicitate, au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 11 şi 19 ani de închisoare, fără ca cei care au comandat asasinatul să fie identificaţi.
Într-un raport pe care l-a prezentat la APCE, democrat-creştinul lituanian Emanuelis Zingeris detaliază incorenţe, nereguli şi inconsecvenţe în anchetă şi conchide că ”toate aspectele pertinente ale dosarului nu au fost examinate, iar întregul adevăr nu a fost stabilit”.
Situația pe front astăzi în Donbas
