Ucraina își suspendă participarea la lucrările APCE
Ucraina a anunțat marți intenția de a-și suspenda participarea la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) după decizia acesteia de a autoriza revenirea delegației ruse.
"Decizia delegației ucrainene: oprirea participării la lucrările APCE cu excepția chestiunilor legate de suspendarea drepturilor delegației ruse", a afirmat pe Facebook Volodimir Ariev, șeful delegației ucrainene.
Delegația va cere de asemenea ca această chestiune să fie abordată în regim de urgență în Parlamentul ucrainean și ca președintele și ministerul Afacerilor Externe "să stabilească o poziție clară" în privința viitoarei participări a Kievului la instanțele Consiliului Europei, a adăugat Ariev.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat la rândul său "dezamăgit" față de decizia de a autoriza revenirea Rusiei, afirmând că a încercat să îi convingă pe cancelarul german Angela Merkel și pe președintele francez Emmanuel Macron să îl susțină.
După nouă ore de dezbateri aprinse și de voturi multiple, parlamentarii statelor membre din Consiliul Europei au votat în noaptea de luni spre marți posibilitatea ca Rusia să participe din nou la APCE, ceea ce nu mai era cazul după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova, în 2014.
Fără puteri de constrângere, APCE, unul dintre instanțele Consiliului Europei - cu sediul la Strasbourg și independent de Uniunea Europeană - emite recomandări sau cere socoteală guvernelor în privința drepturilor omului și a democrației.
Rusia a amenințat că va părăsi pur și simplu Consiliul Europei. Acest lucru ar fi fost o premieră și ar fi privat cetățenii ruși de orice recurs la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).
La vot, din România, au fost prezenți doar deputatul USR Iulian Bulai, care a votat contra reprimirii Rusiei, și deputatul PSD Gheorghe Dinu Socotar, care a votat în favoarea Moscovei, potrivit site-ului APCE.
Ucraina şi-a rechemat ambasadorul de la Strasbourg pentru consultări după revenirea Rusiei în APCE
Ministerul de Externe al Ucrainei şi-a rechemat marţi ambasadorul la Consiliul Europei pentru consultări, după ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat în noaptea de luni spre marţi o rezoluţie privind modificarea mecanismului de sancţiuni, prin care a invitat Rusia să revină la lucrările APCE, fără nicio restricţie asupra dreptului său de vot.
Anterior, Ucraina şi-a anunţat intenţia de a-şi suspenda participarea la lucrările APCE după decizia forului paneuropean de a permite revenirea delegaţiei ruse, care fusese privată de dreptul de vot în 2014 ca urmare a anexării Crimeii.
'Suspendarea participării delegaţiei ucrainene la APCE este un pas destul de logic. Dar aceasta nu este pentru totdeauna, căci nu vom lăsa Consiliul Europei la cheremul Rusiei şi al aliaţilor săi. Mult mai dificilă este, de fapt, situaţia în privinţa Consiliului Europei. Este datoria noastră juridică şi umană de a participa la mecanismele sale de protecţie a drepturilor omului. Deşi arsenalul acestor mecanisme este departe de a fi perfect, el este important', a declarat ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin, citat de Ukrainska Pravda.
'În toate celelalte privinţe, ne-am cam pierdut încrederea în Consiliul Europei şi va fi foarte dificil ca ea să fie restabilită. Prin urmare, rechemăm ambasadorul nostru la Consiliul Europei pentru consultări', a afirmat şeful diplomaţiei Kievului.
Totodată, Pavlo Klimkin şi-a exprimat regretul în legătură cu faptul că instituţia cu sediul la Strasbourg a adoptat o 'nouă normalitate' în relaţiile cu Rusia.
'Este în special regretabil faptul că aceasta s-a întâmplat în momentul în care Franţa prezidează Consiliul Europei', a spus el, adăugând: 'A întinde covorul roşu pentru deputaţii ruşi, fără ca Rusia să fi pus în aplicare măcar una din condiţiile cerute, este greşit'.
După nouă ore de dezbateri aprinse şi aprobarea mai multor amendamente, parlamentari din statele membre ale Consiliului Europei au votat în noaptea de luni spre marţi pentru posibilitatea ca Rusia să participe din nou la lucrările APCE, după ce în decurs de cinci ani nu a avut drept de vot, ca urmare a anexării peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.
Paradă LGBT la Kiev
Mii de persoane au participat duminică la Kiev la o paradă a comunităţii LGBT, sub o strictă supraveghere din partea poliţiei, însă fără incidente majore, în pofida prezenţei unor militanţi de extremă dreapta şi a unor religioşi ostili.
Arborând drapele în culorile curcubeului sau purtând ţinute extravagante, peste 8.000 de persoane, potrivit organizatorilor, au defilat pe marile artere din centrul capitalei ucrainene. Parada a fost flancată de un important cordon de poliţişti şi zeci de vehicule ale forţelor de ordine au fost desfăşurate la faţa locului, precum şi jandarmi călare.
În paralel, aproape o mie de militanţi ai extremei drepte şi organizaţiilor ortodoxe au încercat să perturbe manifestaţia, scandând, potrivit AFP, sloganuri agresive. Ei au fost ţinuţi la distanţă de poliţie, care a anunţat că a întreprins şi câteva arestări.
Homofobia este încă larg răspândită în Ucraina, însă autorităţile proeuropene, la putere din 2014, sunt hotărâte să-şi arate toleranţa, permiţând inclusiv organizarea de parade ale comunităţii LGBT, spre deosebire de Rusia vecină.
Aceasta este prima paradă LGBT în Ucraina după alegerea, în mai, a fostului actor de comedie Volodimir Zelenski în funcţia de preşedinte al ţării.
În iunie anul trecut, evenimentul a reunit la Kiev aproape 5.000 de persoane. La acea dată, poliţia a arestat peste 50 de manifestanţi ai extremei drepte care încercau să împiedice prin forţă începerea paradei.
Curtea Constituţională confirmă alegerile parlamentare pe 21 iulie
Curtea Constituţională a Ucrainei a anunţat joi că decizia noului preşedinte Volodimir Zelenski de a dizolva parlamentul şi a organiza alegeri anticipate pe 21 iulie este legală.
"Curtea a recunoscut conformitatea decretului preşedintelui cu Constituţia" referitor la această decizie, a anunţat Curtea Constituţională într-un comunicat.
Preşedintele Volodimir Zelenski şi-a anunţat intenţia de a dizolva parlamentul, care majoritar îi este ostil, pe 21 mai, în discursul pronunţat cu ocazia învestiturii sale. Decretul a fost semnat la scurt timp după acest moment.
Considerată ilegală de către anumiţi experţi, această decizie a exacerbat tensiunile dintre şeful statului şi legislativ, care din acel moment a respins aproape în totalitate proiectele de lege propuse de noul preşedinte.
Mai mulţi zeci de deputaţi au sesizat Curtea Constituţională pentru ca aceasta să tranşeze în privinţa legalităţii dizolvării forului legislativ.
Săptămâna trecută Zelenski s-a deplasat personal în faţa acestei instanţe pentru a-şi apăra alegerea care, în opinia, sa este "ireproşabilă şi de necontestat", invocând susţinerea populară masivă de care se bucură iniţiativa.
Prin convocarea de alegeri anticipate, noul preşedinte ucrainean încearcă să profite de elanul determinat de victoria sa zdrobitoare (73% din voturile electoratului) în turul al doilea al scrutinului prezidenţial din aprilie, fără să mai aştepte alegerile legislative prevăzute să aibă loc în octombrie.
Partidul preşedintelui, "Slujitorul poporului", este creditat cu peste o treime din intenţiile de vot, potrivit sondajelor de opinie. Dacă va reuşi să confirme la urne această prognoză, rezultatul nu ar conduce în mod obligatoriu la obţinerea unei majorităţi, sistemul de vot îmbinând votul naţional proporţional cu voturile în plan local.