Summitul UE prelungeşte cu un an sancţiunile impuse Rusiei
Uniunea Europeană a decis joi prelungirea cu un an a sancţiunilor adoptate ca reacţie la ''anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului de către Rusia’'.
Decizia a fost luată în cadrul Consiliului European ce are loc joi şi vineri la Bruxelles.
Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului, măsurile se aplică persoanelor şi societăţilor din UE. Acestea sunt limitate la teritoriul Crimeei şi al Sevastopolului. Sancţiunile includ interdicţii cu privire la importurile în UE de produse originare din Crimeea sau din Sevastopol, investiţiile în Crimeea sau Sevastopol (ceea ce înseamnă că cetăţenii europeni sau societăţile din UE nu pot să cumpere bunuri imobile sau entităţi în Crimeea, să finanţeze societăţi din Crimeea sau să furnizeze servicii conexe), serviciile de turism în Crimeea sau Sevastopol (de exemplu navele de croazieră europene nu pot să facă escală în porturile din Peninsula Crimeea, cu excepţia cazurilor de urgenţă) şi exportul anumitor mărfuri şi tehnologii către societăţi din Crimeea sau în scopul utilizării în Crimeea, în sectoarele transporturilor, telecomunicaţiilor şi energiei, precum şi în ceea ce priveşte prospectarea, explorarea şi extracţia de petrol, gaze şi resurse minerale.
Se interzic, de asemenea, acordarea de asistenţă tehnică şi furnizarea de servicii de brokeraj, de construcţii sau de inginerie legate de infrastructură în sectoarele respective.
Aşa cum s-a afirmat în declaraţia formulată în numele blocului comunitar de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, la 17 martie 2019, la cinci ani de la anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului de către Rusia, UE rămâne neclintită în angajamentul său privind suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. UE nu recunoaşte legitimitatea acestui act de încălcare a dreptului internaţional şi continuă să îl condamne, adaugă comunicatul citat.
Din martie 2014, UE a impus progresiv măsuri restrictive împotriva Rusiei, ca răspuns la această destabilizare deliberată a Ucrainei, inclusiv sancţiunile reînnoite astăzi. Printre celelalte măsuri ale UE în vigoare ca răspuns la criza din Ucraina se numără: sancţiuni economice care vizează anumite sectoare ale economiei ruse, în prezent în vigoare până la 31 iulie 2019; măsuri restrictive individuale care vizează în prezent 170 de persoane fizice şi 44 de entităţi, care fac obiectul îngheţării activelor şi al unei interdicţii de călătorie, deoarece acţiunile lor au subminat integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.
Un ziarist anticorupție a murit după ce a fost agresat
Un ziarist și militant anticorupție care a fost bătut de persoane necunoscute în luna mai în centrul Ucrainei a murit în urma rănilor, a anunțat poliția.
Atacat violent în 4 mai în orașul Cerkassy, Vadim Komarov a fost grav rănit la cap și se afla în comă de atunci. A murit la spital, a anunțat șeful poliției naționale, Vadim Kniazev.
Anchetatorii studiază trei ipoteze, prima fiind o crimă legată de activitățile jurnalistice ale victimei, a precizat purtătorul de cuvânt al ministerului de Interne. Celelalte două ipoteze vizează un atac criminal și un conflict personal.
Din mai, poliția a interogat peste 1.300 de persoane, dar atacatorii nu au fost identificați.
Potrivit presei locale, Komarov, care ancheta în special corupția și criminalitatea organizată din oraș, fusese ținta mai multor atacuri în ultimii ani.
Ziariștii dispun de o libertate de exprimare relativă în Ucraina, care dispune de un peisaj mediatic pluralist, dar securitatea rămâne o preocupare: atacurile împotriva jurnaliștilor nu sunt rare.
Un ziarist ruso-bielorus, Pavel Șeremet, a fost ucis în iulie 2016 la Kiev, unde locuia, în urma exploziei unei bombe plasate în mașina sa. Crima nu a fost elucidată.
În 2000, Gheorghi Gongadze, fondatorul respectatului site de știri Ukrainska Pravda, a fost răpit și ulterior descoperit decapitat într-o pădure din regiunea Kiev. Asasinii nu au fost găsiți.
Ucraina figura pe locul 102 dintr-un total de 180 în clasamentul libertății presei 2019 realizat de Reporteri fără Frontiere.
Olanda și SUA cer Rusiei extrădarea suspecţilor în doborârea zborului MH17. Cine sunt aceștia?
Procurorul olandez Fred Westerbeke a cerut Rusiei să-i interogheze pe cei patru suspecți în cazul prăbușirii avionului MH17, doborât cu o rachetă în vara anului 2014 deasurpa Donbasului, luând act de faptul că constituțiile Federației Ruse și a Ucrainei nu prevăd extrădarea cetățenilor lor. Cu toate acestea, șeful Politiei Naționale a Olandei, Wilbert Paulissen, a menționat că echipa comună de investigatie (JIT), care include reprezentanți din Australia, Belgia, Malaezia, Olanda și Ucraina, a emis mandate internaționale de arestare pentru suspecți. De asemenea, anchetatorii vor insista asupra interogarii lor.
În schimb, Statele Unite au cerut Rusiei să respecte rezoluțiile ONU și să se asigure că cei acuzați de uciderea a 298 de pasageri ai aeronavei Boeing 777, doborata în iulie 2014 in Donbas, sa fie deferiți justitiei, se arata în declarația secretarului de stat american Mike Pompeo.
Patru gradaţi de rang înalt din rândul separatiştilor din estul Ucrainei, de pe vremea doborârii zborului MH17, inclusiv unul dintre cei mai cunoscuţi lideri de război ai lor, au fost desemnaţi de către echipa internaţională de anchetatori drept suspecţi în această tragedie
IGOR GHIRKIN
În Igor Ghirkin, anchetatorii vizează unul dintre principalii comandanţi ai separatiştilor de la începutul războiului cu aramata ucraineană, în urmă cu cinci ani, şi probabil reprezentantul lor cel mai mediatizat la acea vreme.
Cunoscut de asemenea sub numele de război ”Strelkov” (Trăgătorul), acest rus în vârstă de 48 de ani este un fost agent al Serviciilor de infirnaţii ruse (FSB, fost KGB). El organizează primele miliţii înarmate din voluntari veniţi din Rusia şi din Crimeea, încă de la începutul rebeliunii separatiste în estul Ucrainei, în 2014.
În baza experienţei pe care a acumulat-o în războaiele din Cecenia şi fosta Iugoslavie, el preia apoi conducerea forţelor separatiste în calitate de ”ministru” al apărării ”republicii” autoproclamate Doneţk (DNR).
El organizează apărarea Slavianskului, un bastion emblematic al separatiştilor, până la urmă abandonat forţelor ucrainene la începutul lui iulie 2014. Zborul MH17 este doborât aproape două săptămâni mai târziu.
El este demis din funcţie în august 2014 - în condiţii misterioase - şi se întoarce în Rusia, unde îşi pierde toată influenaţa şi anunţă că se află în dificultate din punct de vedere financiar.
Reacţionând miercuri faţă de dezvăluirile anchetatorilor, el a negat din nou orice implicare a separatiştilor şi a anunţat că nu intenţionează să depună mărturie.
El este vizat deja de altă plângere - depusă în 2015 în Statele Unite de către rude ale unor pasageri morţi în distrugerea zborului MH17.
SERGHEI DUBINSKI
Supranumit, între alte pseudonime, ”Hmuri” (”Trist” în rusă), rusul Serghei Dubinski, în vârstă de 56 de ani, este un veteran al Războiului sovietic din Afganistan şi Primului Război din Cecenia, unde l-ar fi cunoscut pe Igor Ghirkin, de asemenea citat drept unul dintre cei care se fac vinovaţi de doborârea avionului malaysian.
Folosind de asemenea numele ”Serghei Petrovski”, el ar fi fost, în distrugerea avionului aparţinând Malaysia Airlines, conducătorul informaţiilor militare al separatiştilor din ”republica” de la Doneţk.
El ar avea legături cu serviciile militare ruse de informaţii GRU, potrivit autorităţilor ucrainene.
Potrivit site-ului de investigaţii jurnalistice Bellingcat, el este cel care a cerut livrarea sistemului de apărare antiaeriană d tip BUK Rusiei, cu scopul de a susţine forţele separatiste pe front.
El ar fi supervizat în mod personal transportul sistemului în Ucraina şi întoarcerea acestuia în Rusia, după tragedie.
El ar fi plecat din teritoriile separatiste în 2015 şi locuieşte în prezsnt într-o casă, la ţară, în regiunea Rostov-pe-Don, în sudul Rusiei, nu departe de frontiera ucraineană, potrivit Bellingcat.
OLEG PULATOV
Supranumit ”Ghiurza” (Viperă), rusul Oleg Pulatov, în vârstă de 52 de ani, este un fost ofiţer din cadrul Forţelor armate ruse.
În vara lui 2014, el este unul dintre adjuncţii lui Serghei Dubinski în cadrul serviciilor militare separatiste.
El ar fi ajutat, astfel, la la transportarea sistemului Buk în Ucraina, iar după doborâre la asigurarea securităţii zonei în care au căzut fragmentele MH17.
Potrivit grupului de activişti ucraineni Mirotvoreţ, el locuieşte în prezent în Rusia.
LEONID HARCENKO
Ucraineanul Leonid Harcenko, supranumit ”Krot” (Cârtiţă), în vârstă de 47 de ani, are la rândul său legături cu informaţiile separatiste la momentul distrugerii zborului MH17.
El ajută atât la transportul, cât şi la evacuarea, după doborârea MH17, a sistemului Buk.
El este căutat de justiţia ucraineană în legătură cu participarea sa război alături de separatişti.
Într-un interviu publicat în 2015 de către agenţia de informaţii a rebelilor, el cataloghează autorităţile de la Kiev drept un ”regim fascist”, construit pe o ideologie ”nazistă”.
Soarta sa este necunoscută.
Rusia critică ancheta privind zborul MH17
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei Rusiei, Dmitri Peskov (foto), a criticat miercuri ancheta autorităţilor olandeze privind prăbuşirea în Ucraina a unei aeronave a companiei Malaysia Airlines.
Peskov a declarat agenţiei TASS, preluate de DPA, că "Rusia nu a avut ocazia de a participa" la investigaţiile privind cursa MH17.
"Chiar de la început, din primele zile după această tragedie, (Rusia) a dat dovadă de iniţiativă şi a dorit să se alăture anchetei privind această prăbuşire groaznică", a spus purtătorul de cuvânt.