Parchetul olandez inculpă primii suspecți pentru doborârea avionului MH17
Parchetul olandez va inculpa patru suspecţi pentru ucidere în cadrul anchetei asupra zborului MH17 doborât în 2014 deasupra estului Ucrainei de către o rachetă rusească, iar procesul lor va începe în martie 2020, au anunţat miercuri familii ale victimelor.
''Va avea loc un proces la 9 martie 2020 împotriva a patru persoane suspectate de ucidere'', a declarat presei Silene Fredriksz, al cărei fiu şi soţia acestuia au pierit în această tragedie. Declaraţia sa intervine la scurt timp după ce familiile victimelor au fost informate în această privinţă de către autorităţile olandeze.
''Sunt bucuroasă că procesul va putea în sfârşit să înceapă şi că numele suspecţilor au fost dezvăluite. Este un început. Sunt mulţumită'', a adăugat ea. Întrebată cine a fost responsabil de tragedie, Silene a răspuns: ''Preşedintele rus Vladimir Putin, pentru că el a făcut posibil aceasta. El este principalul responsabil''.
Echipa internaţională de investigaţie comună (Joint Investigation Team, JIT), condusă de Olanda şi compusă de anchetatori din Australia, Belgia, Malaezia, Olanda şi Ucraina urmează să susţină o conferinţă de presă la 13:00 ora locală (11:00 GMT) despre ''ultimele evoluţii ale anchetei'' în cazul zborului MH17.
În mai 2018, aceasta anunţase că a stabilit că racheta care a doborât avionul provenea de la Brigada antiaeriană rusă 53 din Kursk (vestul Rusiei).
Un avion Boeing, aparţinând Malaysia Airlines, care plecase de la Amsterdam spre Kuala Lumpur, a fost doborât deasupra zonei de conflict din estul separatist al Ucrainei la 17 iulie 2014. Toţi cei 283 de pasageri, dintre care 196 erau olandezi, şi 15 membri au echipajului au murit.
Olanda şi Australia, ai cărei 38 de rezidenţi figurează printre victime, au acuzat în mod deschis Rusia că este responsabilă de moartea cetăţenilor lor după dezvăluirile JIT. Pentru prima oară, responsabilitatea pentru această tragedie este imputată Moscovei, care a negat vehement orice implicare, dând vina pe Kiev.
Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Olena Zerkal, a declarat marţi pentru Interfax-Ukraina că un înalt ofiţer rus figurează printre cei patru suspecţi. ''Numele lor vor fi date publicităţii'', a afirmat ea. Transferul de armament, cum ar fi sistemul de rachete antiaeriene BUK, ''este imposibil fără permisiunea unor înalţi responsabili'' ai armatei ruse, a apreciat Olena Zerkal.
Cei patru suspecți, a precizat Westerbeke miercuri, la o conferință de presă, sunt cetățenii ruși Serghei Dubinski, Igor Girkin și Oleg Pulatov și ucraineanul Leonid Harcenko și vor fi judecați în Olanda. Mandatele internaționale de arest vor fi emise „miercuri, 19 iunie” a mai declarat Westerbeke.
Totodată, Comisia comună de Investigație a precizat că dovezile probează o linie directă de comandă între Rusia și separatiștii ucraineni. Și a prezentat, ca dovezi, o serie de convorbiri telefonice și prin rețele de socializare, între suspecți. Încă din 2016, Comisia a informat că sistemul de rachete Buk, utilizat în atac, venea din Rusia. Aparținea brigadei 53 antiaeriene a armatei ruse, care în 2014 a dus-o în estul Ucrainei și ulterior, a retras-o.
Pentagonul a acordat Ucrainei un ajutor militar în valoare de 250 de milioane de dolari
Pentagonul a anunţat marţi că a acordat Ucrainei un ajutor militar în valoare de 250 de milioane de dolari, menit să consolideze capacităţile navale şi terestre ale acestei foste republici sovietice.
Acest nou ajutor, care ridică la un total de 1,5 miliarde de dolari asistenţa militară a SUA pentru Ucraina din 2014 până în prezent, va permite furnizarea de armamente şi radare către armata ucraineană, a precizat Pentagonul într-un comunicat.
Potrivit EFE, printre materialele pe care le vor primi soldaţii ucraineni se numără puşti cu lunetă, echipamente pentru vizibilitate nocturnă, lansatoare de grenade şi diverse dispozitive pentru detectare de proiectile.
"Această cooperare în domeniul securităţii este posibilă datorită progresului continuu înregistrat de Ucraina în ceea ce priveşte adoptarea de reforme instituţionale-cheie în materie de apărare, menite să alinieze apărarea Ucrainei la principiile euro-atlantice", a adăugat Pentagonul.
Situația pe front astăzi în Donbas
Angela Merkel: Putin ştie că Germania vrea ca Ucraina să rămână o ţară de tranzit pentru gazele ruseşti
Cancelarul german Angela Merkel a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin este conştient de faptul că Germania doreşte ca Ucraina să rămână ţară de tranzit pentru gazele ruseşti exportate spre Europa chiar şi după inaugurarea gazoductului subacvatic Nord Stream 2.
"I-am spus în repetate rânduri preşedintelui rus că pentru mine este esenţială, foarte, foarte importantă chestiunea ca Ucraina să fie ţară de tranzit şi preşedintele Putin a subliniat mereu că înţelege asta", a declarat Merkel cu ocazia unei conferinţe de presă alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Proiectul gazoductului Nord Stream 2, între Rusia şi Germania, ocolind Polonia, Ucraina şi ţările baltice, este criticat de SUA şi mai multe ţări din estul Europei.