Zelenski după vizita la Macron și Merkel
Volodimir Zelenski a pledat marţi la Berlin pentru aderarea Ucrainei la UE şi NATO în declaraţii făcute presei germane înaintea întâlnirii sale cu cancelarul Angela Merkel.
'Ucraina face deja parte din familia europeană. Ucraina şi-ar dori integrarea europeană, aceasta fiind cea mai mare dorinţă a poporului nostru', a declarat Zelenski.
'Dar realizăm că trebuie să obţinem rezultate convingătoare pentru a ne alătura spaţiului european pe plan economic, juridic, vamal şi digital', a adăugat el.
Preşedintele Ucrainei are programate o întrevedere cu cancelarul Angela Merkel şi o întâlnire cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier cu ocazia primei sale vizite oficiale în Germania, după preluarea mandatului la începutul lunii mai.
Pe lângă aspiraţiile europene ale Ucrainei, situaţia din estul ţării - scena unui conflict între armata Kievului şi rebelii separatişti proruşi - figurează de asemenea pe agenda discuţiilor pe care Zelenski le va avea în capitala germană.
De altfel, potrivit portalului ucrainean LB, în interviul pentru Bild, preşedintele ucrainean a declarat că în cazul unei eventuale întâlniri cu şeful statului rus, Vladimir Putin, va aborda în primul rând problema Donbasului şi a Crimeii, peninsula ucraineană anexată de Moscova în martie 2014.
'Voi începe cu faptul că Donbasul şi Crimeea sunt parte a Ucrainei', a subliniat Zelenski, exprimându-şi speranţa în revenirea peninsulei Crimeea la Ucraina.
'Iubesc foarte mult Crimeea.Am fost acolo de foarte multe ori. Acesta este un loc unicat din Ucraina, prin natura şi istorie sa. Pentru mine, Crimeea a fost întotdeauna şi rămâne parte a Ucrainei', a insistat preşedintele ucrainean, în timp ce Kremlinul a reiterat recent, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, că problema Crimeii este închisă: peninsula este astăzi regiune a Federaţiei Ruse, conform publicaţiei menţionate.
Volodimir Zelenski a abordat, de altfel, problema situaţiei din Donbas şi în cadrul convorbirilor avute luni la Paris cu preşedintele francez Emmanuel Macron, în prima sa vizită oficială efectuată în străinătate după învestirea în funcţie. Franţa şi Germania fac parte din aşa-numitul format de negocieri 'Normandia' (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia) pentru soluţionarea conflictului din estul Ucrainei.
Germania şi Ucraina consideră că sancţiunile antiruse pot fi atenuate doar în cazul înregistrării unui progres în realizarea acordurilor de la Minsk, a declarat, marţi, cancelarul german, Angela Merkel, în timpul conferinţei de presă comune cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Berlin.
„Cât timp nu va exista un progres în această direcţie, sancţiunile nu vor putea fi anulate” – a declarat Merkel. Cancelarul german a adăugat că, la 12 iulie, va avea loc o întâlnire a consilierilor în cadrul formatului de la Minsk.
Anchetatorii vor anunța miercuri proceduri judiciare împotriva suspecţilor în doborârea zborului MH17
Anchetatori urmează să anunţe săptămâna viitoare proceduri judiciare împotriva unor suspecţi în legătură cu doborârea zborului MH17, aparţinând companiei aeriene Malaysia Airlines, în estul Ucrainei.
Avionul a fost doborât la 17 iulie 2014 în teritorii aflate sub controlul separatiştilor proruşi, în timp ce asigura o legătură de la Amsterdam la capitala malaysiană Kuala Lumpur, iar toate cele 298 de persoane de la bord au murit în catastrofă. Două treimi dintre pasageri erau olandezi.
Procurori olandezi au anunţat vineri că echipa internaţională de anchetă urmează să-şi prezinte miercuri concluziile familiilor victimelor şi presei.
Echipa de anchetă comună a fost constituită în 2014 de către Australia, Belgia, Malaysia, Olanda şi Ucraina.
Olanda şi Australia (38 de victime) consideră Rusia responsabilă juridic. Moscova dezminte orice implicare în această dramă şi dezminte că îi susţine - financiar sau material - pe rebelii proruşi în lupta împotriva puterii ucrainene.
Echipa de anchetă internaţională, care vrea ca suspecţii să fie judecaţi în baza dreptului olandez, a conchis că racheta de tip Buk cu care a fost doborât avionul provenea de la a 53-a Brigadă antiaeriană rusă, cu baza la Kursk, în vestul Rusiei.
Zelenski primit luni de Macron
Volodimir Zelenski va fi primit luni la Paris de Emmanuel Macron pentru a discuta despre soluţionarea conflictului din estul Ucrainei şi programul de reforme angajat de Kiev.
Fostul actor de comedie şi novice în politică, ales preşedinte în aprilie, va fi primit de omologul său francez la 13.30 GMT în cadrul primei sale vizite oficiale în Franţa.
El a fost deja primit de Macron la 12 aprilie în plină campanie prezidenţială împotriva preşedintelui aflat la sfârşit de mandat Petro Poroşenko, care s-a întâlnit de asemenea cu preşedintele francez în aceeaşi zi.
Potrivit preşedinţiei, întâlnirea va fi o "ocazie de a aborda sprijinul Franţei pentru programul de reforme dorit de noul preşedinte al Ucrainei, dezvoltarea dinamică a relaţiilor bilaterale şi perspectivele de soluţionare a conflictului din estul Ucrainei, în cadrul acordurilor de la Minsk şi cu sprijinul Franţei şi Germaniei în procesul Normandia".
În timp ce Zelenski a fost ales promiţând "să relanseze" procesul de pace şi s-a declarat gata să discute cu Moscova, relaţiile dintre Kiev şi Moscova nu arată niciun semn de progres.
La 22 mai, Macron şi cancelarul german Angela Merkel i-au cerut din nou preşedintelui rus Vladimir Putin "ca Rusia să facă gesturile necesare pentru crearea condiţiilor favorabile de dialog" în estul Ucrainei.
Ucraina cere NATO să descurajeze agresiunile în zona Mării Negre
Adjunctul ministrului ucrainean de Externe, Yehor Bozhok, a cerut Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) să dezvolte capabilităţile pentru descurajarea agresiunilor în reigunea Mării Negre.
"NATO ar trebui să dezvoltate capabilităţile pentru descurajarea strategică în regiunea Mării Negre, iar Ucraina este pregătită să susţină un astfel de proiect", a declarat oficialul într-un mesaj postat pe Twitter.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat în luna aprilie la Washington că alianţa va trebui să găsească soluţii pentru a combate „acţiunile agresive” ale Rusiei în Marea Neagră.