Klimkin se arată îngrijorat de situația politică din Republica Moldova
Pavlo Klimkin, ministrul de Externe de la Kiev, a declarat că riscul ca Moscova să intervină în afacerile interne din Republica Moldova cu scopul creării unui cap de pod în această țară reprezintă o amenințare pentru sudul Ucrainei.
"Chiar ne pasă de ceea ce se întâmplă în țara vecină, Moldova. Monitorizăm cu mare atenție", a declarat șeful diplomației de la Kiev, care a precizat că diplomatul ucrainean Viktor Krijanovski urmează să sosească marți la Chișinău.
"Toți avem nevoie de o Moldovă europeană și democratică, în timp ce posibilitatea unui nou cap de pod rusesc, care va reprezenta o amenințare pentru sudul Ucrainei, nu se potrivește", a adăugat Klimkin.
Astfel, reprezentanții statului vecin susțin că Ucraina este interesată ca R. Moldova să fie un stat stabil, democratic și european și este gata să ofere, dacă este necesar, asistență în rezolvarea problemelor existente.
„Invităm forțele politice aflate la conducere în R. Moldova să acționeze conform cadrului legal, să soluționeze litigiile prin intermediul dialogului politic, pentru a evita o luptă pentru putere. Important pentru țară și securitatea din regiune este prevenirea unor ingerințe externe care vizează implementarea scenariului rus de federalizare a țării”, se mai arată într-un comunicat al Externelor de la Kiev.
Autoritățile ucrainene mai menționează că Republica Moldova rămâne un partener important pentru Ucraina și un vecin cu care împărtășește interesele comune și un viitor european comun.
În ziua doborârii MH17, unitatea rusă de apărare aeriană acuzată de tir era la granița cu Ucraina
Cel puțin 170 de militari ruși din Brigada 53 de apărare aeriană, staționați lângă Kursk, s-au aflat în apropierea frontierei ucrainene în ziua prăbușirii avionuui de pasageri ai comapniei Malaysian Airlines, care opera zborul cu numărul MH17, în iulie 2014. Potrivit echipei internaționale de anchetă (Joint Investigation Team – JIT), această brigadă a livrat pe teritoriul separatist sistemul antirachetă ”Buk”, care a doborât avionul de pasageri.
Urmele prezenței militarilor rusi au fost descoperite de Novaya Gazeta, care a studiat documentele Ministerului rus al Apărării. În unul dintre documentele brigăzii Nr.53 se afirmă că, cu două zile înainte de prăbușirea avionului, pe 15 iulie, militarii din Kursk au sosit la baza militară de la Milerovo, lângă granița ucraineană. Acolo au primit rații pentru cinci zile și au fost trimisi într-un alt loc. După aceasta, notează Novaya Gazeta, unul dintre vehiculele brigăzii din Kursk a fost descoperit pe teritoriul ucrainean.
Un alt document arata că, cu trei săptămâni înainte de tragedie, la 23 iunie 2014, se transmitea ordinul de asigurare a transferului echipamentului brigăzii 53 de la Kursk la granița cu Ucraina.
Din telefonograma armatei ruse, care a ajuns la dispoziția ziarului, rezultă că transportul echipamentului brigăzii 53 din Kursk urma sa fie efectuat de Brigada 69 Logistică. Aceeași unitate a apărut în ancheta grupului de cercetare Bellingcat privind transportul sistemului „Buk” pe teritoriul Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării nu a comentat investigația Novaya Gazeta. Aminitim ca Rusia a negat categoric implicarea sa în accidentul aviatic din Ucraina.
Avionul companiei Malaysian Airlines, care efectua zbor MH17, s-a prăbușit în regiunea Donetk din Ucraina la 17 iulie 2014. Toți cei 298 de oameni aflati la bord au fost uciși. Echipă internațională de investigare (JIT) a ajuns la concluzia că avionul a fost doborât de un sistem antirachetă ”Buk”.
În mai 2018, JIT a prezentat un raport care arată că sistemul Buk, a cărui rachetă ar fi fost doborat avionul de pasageri Boeing, a sosit în Donbas de la unitatea Brigazii 53 antiaeriane a Forțelor Armate ale Rusiei, desfășurata permanent lângă Kursk. Armamentul a fost localizat pe teritoriul controlat de separatiștii din Donetk, iar după doborarea avionului de pasageri a fost repatriat in Rusia.
Putin pune la îndoială faptul că Zelenski poate fi un preşedinte bun
Volodimir Zelenski poate că este un bun actor, însă rolul său de preşedinte în serialul de televiziune care l-a făcut celebru nu înseamnă că are calităţile unui şef de stat adevărat, a declarat vineri Vladimir Putin.
”Eu nu cunosc această persoană, (dar) sper să ne întâlnim într-o bună zi”, a răspuns preşedintele rus, într-o sesiune plenară a Forumului Economic Internaţional de la Sankt Petersburg (SPIEF), întrebat de ce nu l-a felicitat pe preşedintele ucrainean după ce a fost ales.
”El pare că este un bun specialist în domeniul său. Dar una e să joci un rol, alta e să fii cineva”, a declarat Putin.
”Pentru a juca e nevoie de talent. Dar pentru a conduce afacerile de stat ai nevoie de alte calităţi, o anumită experienţă, cunoştrinţe, trebuie să vezi problemele şi să găseşti instrumentele de a le rezolva”, a continuat el.
”Eu nu spun că el nu are aceste calităţi, poate că ele există”, a conchis Putin.
Un actor şi umorist, Volodimir Zelenski a fost ales preşedinte al Ucrainei cu un scor zdrobitor în aprilie, în pofida faptului că nu are vreo experienţă politică.
Serialul de telviziune ”Servitorul poporului”, în care a jucat un profesor ales preşedinte, a contribuit larg la popularitatea sa.
Zelenski a fost ales după ce a promis să ”relanseze” procesul de pace în vederea încheierii războiului în estul Ucrainei şi după ce s-a declarat pregătit să discute cu Moscova - invers faţă de predecesorul său Petro Poroşenko -, în contextul în care relaţiile cu Moscova nu dau vreun semn de progres.
Noul şef al statului şi-a înăsprit tonul vineri şi a promis o ripostă ”dură”, după ce doi militari ucraineni au fost ucişi, iar alţi opt răniţi. în noaptea precedentă, în estul rebel.
Imediat după alegerea lui Zelenski, Putin a semnat mai multe decrete care simplifică acordarea cetăţeniei ruse ucrainenilor - provocând furia Kievului.
Putin spune că aşteaptă ”primele succese în normalizarea relaţiilor ruso-ucrainene” pentru a-l felicita.
Liderul de Kremlin a apreciat tot vineri că retorica preşedintelui ucrainean cu privire la Rusia este contradictorie.
”El spune un lucru în timpul campaniei şi altceva după alegeri. Viitorul ne va spune” cum stau lucrurile, a declarat Putin.
Zelenski promite o ripostă ''severă’’ după ce doi soldați au fost uciși
Volodimir Zelenski a promis o ripostă "severă" după ce doi soldaţi ucraineni au fost ucişi şi alţi opt răniţi în noaptea de joi spre vineri în Estul separatist al Ucrainei.
Doi soldaţi au fost ucişi în tiruri de artilerie în apropierea localităţii Novolugansk, situată la 50 km nord-est de Doneţk, unul din fiefurile separatiste proruse, potrivit unui comunicat difuzat vineri de preşedinţia ucraineană.
Zelenski a plasat responsabilitatea în acest caz "mercenarilor" ruşi şi a denunţat o "încălcare flagrantă" a acordurilor de pace de la Minsk semnate în 2015.
"Folosirea artileriei demonstrează o pierdere cel puţin în parte a controlului asupra mercenarilor. Sperăm că partea rusă va prelua din nou controlul asupra acestor unităţi", a declarat preşedintele ucrainean, citat în comunicat.
Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi susţine militar pe rebelii proruşi din estul Ucrainei, ceea ce Moscova dezminte.
"Aceste tiruri ce au vizat militarii ucraineni sunt o tentativă evidentă de a submina încă o dată procesul de negocieri privind încetarea focului. Oricine ar fi dat acest ordin, forţele ucrainene vor riposta "sever" şi potrivit situaţiei", a adăugat Zelenski.
Miercuri, cu câteva ore înainte de o nouă rundă a negocierilor de pace de la Minsk, armata ucraineană a anunţat că trei soldaţi ai săi au fost ucişi în ultimele 24 de ore în estul ţării în confruntări cu separatiştii proruşi.
Joi, o purtătoare de cuvânt a anunţat elaborarea de către administraţia Zelenski a unei noi "foi de parcurs" privind reglementarea conflictului care s-a soldat cu aproximativ 13.000 de morţi de la debutul acestuia în 2014.