NATO anunţă exerciţii comune cu Ucraina în Marea Neagră
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că, în cursul lunii viitoare, în Marea Neagră vor avea loc exerciții militare cu participarea Ucrainei.
„Ca răspuns la acțiunile ilegale ale Rusiei, NATO și-a sporit prezența în Marea Neagră, trimiţând mai multe nave și aeronave. În plus, am consolidat cooperarea cu partenerii noștri din regiune, Ucraina și Georgia” – a spus Jens Stoltenberg, asigurând că Alianţa monitorizează îndeaproape situația din regiunea Mării Negre.
Stoltenberg a amintit că au avut loc deja exerciții regulate și vizite în porturi ale navelor din cadrul grupurilor permanente maritime ale NATO și ale altor vase aparţinând Alianței. „Iar în luna iulie vom desfăşura mai multe exerciții în Marea Neagră împreună cu Ucraina” – a adăugat Jens Stoltenberg.
Summit Ucraina-UE pe 8 iulie
Volodimir Zelenski și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au convenit asupra organizării celui de-al XXI-lea summit Ucraina-UE, evenimentul urmând să aibă loc la Kiev, cel mai probabil, pe data de 8 iulie 2019.
Zelenski a mulțumit UE pentru susținerea continuă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și a rolului său special în descurajarea agresiunii rusești și în depășirea consecințelor acesteia. „Obiectivul nostru rămâne neschimbat: eliberarea Donbasului exclusiv prin mijloace politice și diplomatice” – a spus Zelenski, subliniind importanța continuării și consolidării sancțiunilor europene împotriva Federației Ruse.
Peskov: 'Nu ne vom schimba comportamentul’
Rusia 'nu îşi va schimba comportamentul' în sensul cerut de Londra pentru a ameliora relaţiile dintre cele două state, aflate la un nivel foarte scăzut după cazul Skripal, a indicat vineri Kremlinul.
'Nu, nu ne vom schimba comportamentul, pentru că singurul lucru pe care îl vrea Rusia sunt relaţii avantajoase, bazate pe interese reciproce', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, insistând că 'nu există nimic reprobabil în această conduită'. 'Însă cei care se comportă altfel afectează relaţiile bilaterale şi vedem consecinţele acestui fapt', a adăugat Peskov, citat de agenţiile de presă ruse.
Preşedintele rus Vladimir Putin a adresat joi un apel la 'întoarcerea paginii legate de spioni' în relaţiile cu Londra.
Un purtător de cuvânt al premierului britanic Theresa May a replicat că 'modelul de comportament al Rusiei, de agresiune şi destabilizare, îi subminează pretenţiile de a fi un partener internaţional responsabil', şi a chemat Moscova 'să-şi schimbe comportamentul'.
Serghei Skripal, fost colonel în serviciile de informaţii ruse, condamnat pentru spionaj în favoarea Marii Britanii şi eliberat apoi la schimb cu alţi agenţi dubli, a fost găsit în stare de inconştienţă, împreună cu fiica sa, Iulia, pe o bancă dintr-un parc din Salisbury, sudul Angliei, pe 4 martie 2018.
Londra a acuzat serviciul de informaţii al armatei ruse (GRU) de tentativă de otrăvire a celor doi Skripal cu un agent neurotoxic.
Moscova a negat orice implicare în acest caz, care a condus la cel mai mare val de expulzări reciproce de diplomaţi din istoria recentă şi la noi sancţiuni americane împotriva sa.
Înaintea cazului Skripal, relaţiile dintre Moscova şi Londra erau deja serios afectate de decesul lui Aleksandr Litvinenko, fost agent secret rus, otrăvit cu poloniu radioactiv în 2016, autorităţile britanice acuzând Rusia de acest atac.
"Cernobîl" a devenit serialul cel mai popular din lume, depășind "Breaking Bad” și "Game of Thrones"
Primul sezon al producţiei HBO, care prezintă realist catastrofa nucleară care a avut loc în 1986, s-a încheiat marţi seară, cu cel de-al cincilea episod, însă serialul a câştigat deja un număr uriaş de fani.
Cu o medie de 9,7 din 10 pe IMDb - din notele oferite de 140.000 de utilizatori ai platformei deţinute de Amazon -, "Cernobîl" a depăşit în popularitate serialul cult "Breaking Bad" (9,5), dar şi foarte mediatizatul "Game of Thrones" (9,3), al cărui ultim sezon a decepţionat mulţi fani.
În topul celor mai populare seriale din istorie realizat de platforma IMDb, HBO deţine şapte poziţii din 15. Printre serialele produse de compania americană se numără "The Wire" (9,3) şi "The Sopranos" (9,2), care au fost difuzate în anii 2000, dar şi mai recentele "True Detective" (9) şi "Westworld" (8,8).
Topul celor mai populare seriale este format din "Cernobîl" (9,7), "Breaking Bad" (9,5), "Band of Brothers" (9,5), "Game of Thrones" (9,3), "The Wire" (9,3), "Rick and Morty" (9,3), "The Sopranos" (9,2), "Sherlock" (9,1), "True Detective" (9), "Fargo" (9), "Black Mirror" (8,9), "Stranger Things" (8,9), "Friends" (8,9), "Westworld" (8,8), "Peaky Blinders" (8,8).
Presa apropiată de Kremlin a atacat serialul HBO "Cernobîl" şi a vorbit despre un serial rusesc aflat în pregătire care porneşte de la ipoteza că agenţii CIA au provocat dezastrul, scria, miercuri, Moskow Times.
Faptul că un canal american şi nu unul rusesc spune povestea dezastrului din 1986 în serialul ”Cernobîl/ Chernobyl” nu este văzut cu ochi buni de presa apropiată de Kremlin, spune jurnalistul Ilya Shepelin, într-un editorial publicat de The Moscow Times.
Astfel, Komsomolskaia Pravda (KP), cel mai cunoscut ziar rusesc, sugerează faptul că serialul este folosit de concurenţa centrului de energie atomică de stat din Rusia, Rosatom, pentru a macula imaginea ţării ca o putere nucleară. De asemenea, o publicaţie care are succes printre cititorii în vârstă, Argumenty i Fakty, a descris serialul ca pe o "caricatură şi nu adevărul". Critici a adus şi canalul de ştiri Rossia 24.
Canalul rusesc NTV a anunţat că deja filmează propriul serial bazat pe interpretarea faptelor de la Cernobîl, iar editorialistul de la Moscow Times spune că premisa ar fi aceea că "CIA a trimis un agent la Cernobîl pentru a face un sabotaj".
Pe de altă parte, Reuters anunţă că succesul de care se bucură serialul HBO a resuscitat turismul în zonă, tot mai mulţi vizitatori din întreaga lume fiind dornici să vadă cu ochii lor uzina nucleară de la Cernobîl şi oraşul fantomă care o învecinează.
Accidentul nuclear de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01.23. El a fost cauzat de o explozie a centralei nucleare din oraşul ucrainean Prîpeat, iar zona apropiată catastrofei a fost contaminată. Un nor de precipitaţii radioactive a ajuns în partea de vest a Uniunii Sovietice, Europa şi în estul Americii de Nord. Ţările care au fost afectate cel mai mult de catastrofă au fost Ucraina, Belarus şi Rusia. Aproximativ 8,4 milioane de locuitori din cele trei state au fost expuşi la radiaţii, iar 336.000 de persoane au fost evacuate. Belarus a fost cel mai afectat stat din punct de vedere meteorologic, deoarece 60% dintre precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul său. Conducerea fostei Uniunii Sovietice a recunoscut că are nevoie de asistenţă internaţională în 1990, la patru ani de la accident.
