Un apropiat al lui Kolomoiski numit șeful SPP-ului ucrainean
Volodimir Zelenski a numit la conducerea unui important serviciu de pază şi protecţie un om despre care Reuters a scris că are legături cu magnatul Ihor Kolomoiski, numire care scoate şi mai mult la iveală legăturile între cei doi, informează vineri agenţia de presă.
Maxim Doneţ a fost numit şef al echipei personale de gărzi de corp a preşedintelui Ucrainei, precum şi şef-adjunct al Departamentului de pază şi protecţie de stat, potrivit unui decret publicat pe site-ul web al preşedintelui joi seara.
Nu se oferă alte detalii şi nu se spune de ce anume a fost ales Doneţ pentru acest post. Purtătoarea de cuvânt a lui Zelenski nu a fost disponibilă pentru comentarii în acest sens, informează Reuters.
Săptămâna trecută, un avocat care are legături cu Kolomoiski, Andrii Bogdan, a fost numit şef al administraţiei prezidenţiale.
Actor de comedie fără experienţă politică, Zelenski a câştigat luna trecută alegerile prezidenţiale pe valul promisiunilor sale de a combate corupţia şi a pune capăt „politicilor curente”.
Însă, el se află în atenţie pentru relaţiile sale de afaceri cu Kolomoiski, care este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Ucraina şi care s-a aflat multă vreme în conflict cu autorităţile ucrainene în legătură cu controlul asupra PrivatBank, cel mai mare creditor din Ucraina.
Reuters a documentat anterior legăturile dintre Doneţ şi Kolomoiski şi a găsit fotografii de la şase ocazii diferite în care cei doi au fost surprinşi împreună. Niciunul dintre ei nu a făcut comentarii cu privire la legătura dintre ei.
Departamentul de pază şi protecţie de stat este angajat în protejarea înalţilor oficiali, inclusiv a premierului şi preşedintelui Parlamentului.
Bogdan a fost consilierul lui Kolomoiski când acesta era guvernator regional în 2014. El a fost unul dintre avocaţii lui Kolomoiski în procesul magnatului împotriva guvernului în legătură cu PrivatBank, pe care Kolomoiski a deţinut-o până în 2016.
Poroşenko ales la conducerea partidului său înainte de alegerile legislative
Petro Poroşenko a fost ales la conducerea partidului său, care recent şi-a schimbat denumirea după înfrângerea usturătoare a acestuia la alegerile prezidenţiale şi cu două luni înainte de alegeri legislative cruciale.
"Sunt foarte recunoscător pentru alegerea mea în fruntea partidului Solidaritatea europeană", a declarat Poroşenko (53 de ani), în faţa acestei formaţiuni reunite în congres.
De orientare prooccidentală, partidul fostului preşedinte riscă o nouă dezamăgire în alegerile legislative anticipate, convocate pentru 21 iulie de noul şef al statului, Volodimir Zelenski, conform observatorilor.
Potrivit ultimelor sondaje, partidul lui Poroşenko este creditat cu doar 8,8 % din intenţiile de vot, clasându-se pe locul al treilea în preferinţele alegătorilor.
Săptămâna trecută, formaţiune politică, denumită până atunci Blocul Petro Poroşenko "Solidaritate", a decis să retragă orice referire la fostul preşedinte în denumirea sa.
Venit la putere în 2014, după mişcarea de contestare populară prooccidentală la Kiev, Poroşenko este acuzat de detractorii săi că ar fi făcut prea puţin pentru ameliorarea nivelului de trai al populaţiei şi împotriva corupţiei omniprezente.
Noul preşedinte, Volodimir Zelenski, un actor de comedie în vârstă de 41 de ani, un novice în politică, a fost ales cu peste 73% din sufragii.
Una din primele sale decizii a fost dizolvarea parlamentului şi convocarea alegerilor legislative anticipate, sperând astfel să capitalizeze victoria zdrobitoare în alegerile prezidenţiale şi să-şi îndeplinească promisiunea de a "sparge sistemul" şi de a înlocui vechile elite, denunţate ca ineficiente şi corupte.
Partidul său, "Servitorul poporului", cvasi-inexistent cu puţin timp în urmă, este creditat cu 44% din intenţiile de vot la alegerile legislative anticipate din 21 iulie.
Partidul prorus "Platforma de opoziţie" este al doilea în sondaje cu peste 10% din intenţiile de vot, depăşind formaţiunea lui Poroşenko.
Ucraina vrea statut internaţional pentru strâmtoarea Kerci
Ucraina vrea statut internaţional pentru strâmtoarea Kerci, care separă Marea de Azov de Marea Neagră.
"Este foarte important pentru mine să ne asigurăm că strâmtoarea Kerci primeşte statutul de strâmtoare internaţională. Asta ar soluţiona numeroase chestiuni care încă există", a declarat un oficial guvernamental ucrainean.
Tribunalul internaţional pentru Dreptul Mării (ITLOS) de la Hamburg a decis pe 25 mai că Rusia trebuie să elibereze pe militarii ucraineni reţinuţi în urma incidentului Kerci, însă Moscova a transmis că instituţia nu are autoritatea să judece acest caz.
Moscova susţine că mai multe nave ucrainene au pătruns, în data de 25 noiembrie 2018, în apele teritoriale ale Rusiei şi au încercat să comită acţiuni ilegale în această zonă. Navele ucrainene au ignorat solicitările forţelor navale ruse de a se opri şi au continuat să manevreze periculos, astfel că forţele ruse au folosit armamentul pentru a opri intruşii.
Conform unui acord bilateral din 2003, strâmtoarea Kerci care ar trebui utilizată în mod egal de Rusia şi Ucraina.
Strâmtorile Bosfor şi Dardanele, celelalte strâmtori din bazinul Mării Negre, au deja statut internaţional, regimul acestora fiind reglementat prin Convenţia de la Montreux, care este în vigoare din anul 1936. Potrivit convenţiei, în timp de pace, navele militare ale statelor neriverane nu pot depăşi anumite limite de tonaj total şi nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile. Tranzitarea strâmtorilor de către navele militare are statelor neriverane este supusă unei notificări prealabile către partea turcă, ce trebuie efectuată, de preferinţă, cu 15 zile înainte de realizarea tranzitului.
Kremlinul respinge apelul la eliberarea marinarilor ucraineni
Kremlinul a respins luni decizia adoptată sâmbătă de Tribunalul maritim internaţional cu sediul la Hamburg, care a somat Rusia să-i elibereze pe cei 24 de marinari ucraineni pe care îi deţine după capturarea lor împreună cu trei nave militare ale Ucrainei la 25 noiembrie anul trecut, în urma incidentului din apropierea strâmtorii Kerci, în Marea Neagră.
Moscova consideră că tribunalul de la Hamburg, creat prin Convenţia ONU din 1982 privind dreptul mării, printre semnatarele căreia se numără şi Rusia şi Ucraina, nu are competenţa de a examina incidentul survenit anul trecut lângă strâmtoarea Kerci, care face legătura între Marea Neagră şi Marea Azov.
'Convenţia privind dreptul mării din 1982 nu se aplică strâmtorii Kerci', a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, fără alte explicaţii. Conform presei ruse, Moscova consideră incidentul dreptul unul militar, care depăşeşte competenţele acestei instanţe.
Tribunalul de la Hamburg a decis că Moscova ar trebui să-i elibereze pe cei 24 de marinari ucraineni imediat, iar ambele ţări să se abţină de la orice acţiune care ar putea agrava disputa.
Kremlinul se pronunţă pentru continuarea anchetei şi organizarea unui proces în cazul celor 24 de marinari, pe care Rusia îi acuză de încălcarea apelor sale teritoriale, scrie presa de la Moscova.
Forţele de coastă ruse au deschis focul şi au sechestrat trei nave militare ucrainene, cu tot echipaje, pe motiv că acestea ar fi intrat în apele teritoriale ruse în largul Crimeii, peninsulă ucraineană anexată de Moscova în 2014. Kievul a acuzat Rusia de 'agresiune' şi a indicat, pe baza unor înregistrări şi interceptări radio, că incidentul a avut loc în apele internaţionale.