Situația pe front astăzi în Donbas
Tribunalul maritim internaţional de la Hamburg somează Moscova să-i elibereze pe marinarii ucraineni deţinuţi
Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării a cerut Rusiei să îi elibereze pe cei 24 de marinari ucraineni luaţi prizonieri în 25 noiembrie 2018 în Strâmtoarea Kerci.
În ordonanţa lor, judecătorii au prescris de asemenea altă ”măsură conservatoare”, îndemnând Rusia să predea tot ”imediat” Kievului navele militare Berdiansk, Ianu Kapu şi Nikopol, imobilizate la trecerea acestora în largul Crimeei, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014.
Kievul a sesizat în aprilie tribunalul cu sediul în oraşul portuar german Hamburg.
Fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko consideră decizia ”atât altă linie roşie pentru Kremlin, cât şi confirmarea faptului că strategia pe care am ales-o este bună”.
Punerea ei în aplicare se anunţă însă dificilă, întrucât partea rusă a boicotat procedura şi a recuzat orice competenţă tribunalului de la Hamburg în a statua cu privire la un conflict considerat ”militar”, o poziţie pe care a reiterat-o de altfel sâbătă după judecare.
Situaţia ar fi putut fi evitată ”dacă legea rusă cu privire la navigaţie în această regiune ar fi fost respectată”, a reacţionat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.
Incidentul a avut loc în noiembrie 2018, când Rusia, denunţând o ”agresiune”, a imobilizat cele trei nave, afirmând că acestea au intrat ilegal în apele ruse.
Ucraina dă asigurări că şi-a anunţat vecinul cu privire la itinerariul bastimentelor, în apropierea Stâmtoeii Kerci, şi a acuzat Rusia că a încălcat dreptul internaţional.
Decizia judecătorilor în favoarea Kievului se adaugă altor eforturi ale Occidentului de a exercita presiuni asupra preşedintelui rus Vladimir Putin şi a încerca o relansare a procesului de pace în estul Ucrainei.
Aplicarea ei ”ar putea fi primul semn din partea puterii ruse că este cu adevărat pregătită să pună capăt conflictului cu Ucraina”, a apreciat noul preşedinte Volodimir Zelenski, un unorist novice în politică, ales pe fondul nemulţumirii faţă de lideri ucraineni consideraţi corupţi şi incapabili să scoată ţara din război.
Secretarul de Stat american Mike Pompeo a îndemnat Kremlinul, într-o vizită recentă la Moscova, să facă un gest în vederea unei deblocări a situaţiei, evocând soarta marinarilor.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel l-au sunat marţi pe Putin pentru a-l îndemna la dialog.
Navele imobilizate navigau în apropiere de Strâmtoarea Kerci, o zonă maritimă foarte sensibilă între cele două ţări şi care leagă Marea Neagră de Marea Azov, la est de Crimeea.
Sâmbătă, ministerul de externe al Rusiei a comunicat că nu a participat la audieri şi că intenţionează să îşi susţină punctul de vedere conform căruia arbitrajul nu are jurisdicţie asupra incidentului din Strâmtoarea Kerci.
Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării a fost înfiinţat prin Convenţia ONU din 1982 privind dreptul mării, semnată atât de Rusia, cât şi de Ucraina, însă nu dispune de mijloace prin care să îşi impună deciziile.
Un tratat bilateral stabileşte că atât Rusia, cât şi Ucraina au dreptul de a folosi Marea Azov, dar tensiunile în regiune au crescut după ce Rusia a anexat Crimeea, în 2014. Ulterior, Rusia a construit un pod rutier peste Strâmtoarea Kerci. Ambele ţări au reclamat întârzieri ale transportului maritim şi hărţuiri. În privinţa incidentului din 2018, Moscova susţine că a fost vorba de o provocare din partea Kievului şi că navele ucrainene - două vase cu artilerie, blindate, şi un remorcher - au intrat ilegal în apele teritoriale ruse, obligând serviciul rus de securitate FSB să intervină.
A început campania pentru alegerile parlamentare anticipate
Campania pentru alegerile legislative anticipate din 21 iulie în Ucraina a început vineri, noul preşedinte Volodimir Zelenski încercând să obţină majoritatea necesară pentru a pune în aplicare reformele promise.
Ea e marcată, printre altele, de ascensiunea partidului rockerului Sviatoslav Vakarciuk.
Noul preşedinte ucrainean (41 de ani) a anunţat în discursul rostit la învestirea sa în funcţie, luni, dizolvarea Radei Supreme (parlamentul unicameral) şi a semnat un decret în acest sens a doua zi, fără să mai aştepte alegerile la termen în octombrie.
Volodimir Zelenski vrea să capitalizeze victoria sa zdrobitoare la prezidenţiale (73%) pentru a-şi instala deputaţii partidului său ”Servitor al poporului” – pentru moment, aproape inexistent – într-un parlament până acum foarte ostil acestuia, întrucât a bulversat puternic clasa politică.
Fără sprijin parlamentar, noul preşedinte nu poate nici să adopte legi, nici să facă numiri în guvern, în timp ce el a promis o primenire majoră a sistemului politic, în contextul în care ţara se confruntă cu un război cu separatiştii proruşi şi cu dificultăţi economice severe.
Partidul lui Volodimir Zelenski este creditat până acum cu circa 40% din intenţiile de vot, potrivit ultimelor sondaje.
Partidul prorus ”Platforma de opoziţie” este creditat cu 10% din voturi, plasându-se pe locul doi, în timp ce partidul fostului preşedinte Petro Poroşenko (BPP) şi cel al fostului premier Iulia Timoşenko – Batkivşina (Patria) – ar depăşi doar pragul de 5% necesar pentru a reveni în parlament.
Debutul campaniei este marcat de sosirea unui nou actor în politica ucraineană, odată cu crearea unui nou partid de către starul rock din Ucraina, Sviatoslav Vakarciuk, liderul grupului Okean Elzî.
La puţin peste o săptămână de la crearea sa oficială, formaţiunea ”Golos” al lui Vakarciuk este creditată cu 5% din intenţiile de vot şi popularitatea sa creşte rapid.
Jumătate dintre deputaţi, adică 225, sunt aleşi prin sistem proporţional, cealaltă parte în scrutinuri locale într-un tur. Numai listele care au obţinut mai mult de 5% din votul proporţional pot obţine locuri în Rada Supremă.
Angela Merkel vrea să continue negocierile de pace pentru conflictul din Ucraina cu Zelenski
Cancelarul german Angela Merkel şi-a exprimat vineri interesul pentru continuarea, alături de noul preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski, a negocierilor de pace pentru conflictul din estul Ucrainei, au anunţat birourile de presă ale celor doi.
Angela Merkel şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, învestit în funcţie mai devreme săptămâna aceasta, au convenit asupra necesităţii "implementării totale" a acordurilor de pace curente, potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert.
Înainte de aceasta, Merkel a ajutat la intermedierea negocierilor de pace, în efortul de a pune capăt conflictului dintre separatiştii proruşi şi armata ucraineană lângă frontiera rusă.
Kremlinul a afirmat vineri că va susţine o întrevedere în aşa-zisul format Normandia - Ucraina, Rusia şi ţările mediatoare Germania şi Franţa - cu condiţia ca aceasta să poată avea potenţial pentru un rezultat semnificativ. "Nimeni nu doreşte o întrevedere doar de dragul întrevederii", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenţiei de presă TASS.
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a reprezentat pe separatişti la negocierile de pace cu Angela Merkel, desfăşurate în 2015 în Republica Belarus, neutră, care au dus la înţelegerile cunoscute drept acordurile de la Minsk II.
Armistiţiul stipulat în aceste acorduri a fost încălcat în mod regulat, potrivit observatorilor independenţi de la Organizaţie pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Conflictul, care a izbucnit cu cinci ani în urmă, după ce ucrainenii l-au înlăturat de la putere pe preşedintele pro-rus Viktor Ianukovici, a dus până acum la moartea a 13.000 de oameni, potrivit estimărilor Naţiunilor Unite.