Situația pe front astăzi în Donbas
Kievul interzice toate zborurile private între Ucraina şi Rusia
Guvernul de la Kiev a interzis miercuri toate zborurile private între Ucraina şi Rusia, cu excepţia celor legate de misiunile ONU, OSCE şi ale Crucii Roşii, măsura fiind luată după zborul efectuat la Moscova, la finalul lui martie, de doi politicieni proruşi.
Anterior erau interzise toate zborurile regulate între cele două ţări, însă măsura nu se aplica aeronavelor neînregistrate în Rusia care realizau curse neregulate.
Măsura prevede "impunerea interzicerii zborurilor neregulate între Ucraina şi Statul agresor, cu excepţia zborurilor necesare pentru a asigura misiunile organizaţiilor internaţionale precum ONU, OSCE şi Crucea Roşie", a declarat ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov.
Interdicţia a fost introdusă după vizita în Rusia la finalul lui martie a fostului candidat prorus la preşedinţie Iuri Boiko şi a lui Victor Medvedciuk, un politician apropiat de preşedintele rus, Vladimir Putin, în cadrul căreia s-au întâlnit cu înalţi oficiali ruşi.
Avakov a indicat că ministerul său a analizat zborul celor doi oameni politici şi că "Boiko a profitat de o breşă în legislaţia noastră”.
Poroşenko spune că Ucraina are rachete de croazieră cu o rază de acţiune de peste 1.000 de km
Ucraina şi-a consolidat într-un timp foarte scurt capacităţile de rachete în scop de descurajare în perioada conflictului din estul ţării, care continuă din 2014, iar întregul lanţ de producţie a acestor sisteme de rachete se află pe teritoriul ucrainean, a declarat luni seara preşedintele în exerciţiu, Petro Poroşenko.
Ucraina dispune de rachete de croazieră de înaltă precizie cu o rază de acţiune de peste 1.000 de km, care pot transporta o încărcătură de circa 150 de kg, a afirmat Poroşenko la TV.
'Noi dispunem acum de o rachetă, care a fost testată cu succes şi este capabilă să lovească la peste 1.000 de km distanţă. Şi întregul dispozitiv a fost creat de către specialişti ucraineni', a mai spus preşedintele Poroşenko, care şi-a făcut un titlu de glorie din consolidarea capacităţilor de apărare ale ţării.
Potrivit acestuia, militari ai armatei ucrainene învaţă acum să folosească acest tip de arme, deoarece după renunţarea la rachetele de croazieră rămase din epoca sovietică în anii 1990, conform Memorandumului de la Budapesta (1994), au rămas puţini specialişti capabili să opereze astfel de sisteme.
UDMR: Am trimis informare la PPE privind interdicţia Ucrainei. Poroshenko vrea să intre în formaţiunea politică europeană
Kelemen Hunor a recunoscut că, împreună cu alţi colegi din Parlament, au avut o poziţie "clară" cu privire la restricţia folosirii limbilor română şi maghiară în Ucraina, adoptată de Legislativul din Kiev.
"Acum câţiva ani, împreună cu mai mulţi colegi din Parlament am avut o poziţie foarte clară când ei au adoptat în Parlamentul de la Kiev restricţii la folosirea limbii materne în şcoli. Acest lucru viza atât comunitatea maghiară cât şi comunitatea românească din Ucraina şi chiar am avut o scrisoare către Petro Poroshenko prin care eu şi alţii am cerut să nu promulge legea respectivă. Şi în adunarea generală a Consiliului European am mai avut astfel de intervenţii prin domnul Korodi, cel care ne reprezintă acolo. Alte intervenţii nu am avut. Azi am trimis o scrisoare ambasadorului Ucrainei din Bucureşti prin care cer explicaţii. Am trimis de asemenea şi lui Antonio Isturiz la PPE o informare, fiindcă Poroshenko şi partidul lui sunt observatori în PPE. Ei vor să ajungă în PPE şi am considerat că colegii noştri din PPE trebuie să fie informaţi şi trebuie să fie la curent cu ceea ce s-a întâmplat", a declarat deputatul UDMR.
Acesta a mai spus că ofiţerul vamal care i-a interzis să treacă în Ucraina nu a ştiut să-i motiveze decizia, deoarece era "prea mic". Totodată, politcianul cataloghează explicaţia oferită de ambsadorul Ucrainei la Bucureşti ca fiind "o dezinformare".
"Nu pot să intru în ţară că am interdicţie. Eu am întrebat ce fel de interdicţie. Ofiţerul mi-a zis că el e prea mic, nu ştie motivele, dar că sunt în baza lor de date şi nu pot să intru în ţară. Mi-au pus o ştampilă în paşaportul meu şi am semnat o declaraţie. Sunt publice. În acel moment am aflat că interdicţia e din 2017 şi e valabilă până în 16 octombrie 2020. Nu am înţeles motivele nici până azi, fiindcă nu a dat nimeni nicio explicaţie. De la faţa locului l-am sunat pe ministrul de Externe, am vorbit cu el, am trimis aceste documente şi am povestit ce s-a întâmplat autorităţilor româneşti, am vorbit şi cu consulul general de la Odesa şi m-am întors, că nu era să fac altceva decât să mă întorc. Eu consider că este inacceptabil să refuzi intrarea în Ucraina a unui om fără să dai nicio explicaţie. Nu contează despre cine este vorba şi nu contează dacă are sau nu paşaport diplomatic. Ceea ce susţine ambasadorul Ucrainei la Bucureşti este o dezinformare, ca să nu spun altfel", a mai afirmat Kelemen Hunor.
El a susţinut că a discutat despre această problemă cu ministrul de Externe Teodor Meleşcanu, care a cerut explicaţii pe cale diplomatică de la ucraineni. Politicianul UDMR a declarat că partea ucraineană a încălcat tratatul de bază între România şi Ucraina.
"Am vorbit cu Teodor Meleşcanu, e la Bruxelles. Când se va întoarce, ne vom întâlni. A fost foarte prompt, categoric. Sunt convins că prin canalele diplomatice au cerut explicaţii de la ucraineni, pentru că ei au încălcat tratatul de bază între România şi Ucraina şi alte acorduri internaţionale", a afirmat Kelemen Hunor.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost împiedicat, sâmbătă, să intre în Ucraina, unde vroia să participe la a 30-a aniversare de la înfiinţarea Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică.
Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, precizează că preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Ucrainei încă din 3 noiembrie 2017 şi că de atunci acesta a mai încercat să intre în Ucraina folosind paşaportul ungar şi a fost refuzat.