Dezbaterea finală Zelenski - Poroşenko va avea loc pe 19 aprilie
Candidatul la preşedinţia Ucrainei, actorul de comedie Vladimir Zelenski, a anunțat luni că va avea în 19 aprilie dezbaterea finală cu Petro Poroşenko, actual preşedinte şi contracandidatul său pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
Anterior, Poroşenko a declarat că ar dori să aibă o dezbatere cu Zelenski în data de 14 aprilie.
Potrivit legislaţiei ucrainene, dezbaterile între candidaţi sunt transmise în direct la televiziune şi trebuie să fie organizate în ultima vineri înainte de ziua votului.
Totuşi, Comisia Electorală Centrală a Ucrainei a atenţionat că formatul propus este mai mult un act de campanie decât o dezbatere electorală oficială.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a acceptat joia trecută provocarea lansată de contracandidatul său în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, Volodimir Zelenski, care i-a propus ca dezbaterea lor finală de dinaintea scrutinului să se desfăşoare pe cel mai mare stadion al ţării, Stadionul Olimpic din Kiev, cu o capacitate de 70.000 de spectatori.
De asemenea, Zelenski i-a cerut lui Poroşenko să se supună unor teste antidrog şi de alcoolemie. Ambii candidaţi au dat vinerea trecută astfel de probe, care au arătat rezultate negative.
Duminica trecută, Comisia Electorală Centrală a Ucrainei a convocat oficial pentru data de 21 aprilie cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
UE, Moldova, Ucraina și alte țări estice extind parteneriatul după 2020
Pe 13 mai se vor împlini 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic, iar astăzi miniștrii de externe ai țărilor Uniunii Europene au anunțat un nou program destinat celor șase țări din parteneriat - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.
E vorba despre o agendă care "va duce Parteneriatul Estic dincolo de anul 2020".
Parteneriatul Estic a fost din start destinat a fi o structură de stabilizare a acestor democrații fragile ieșite din spațiul ex-sovietic. Entuziasmul pentru această structură s-a erodat însă în ultima vreme, sub efectele cumulate ale crizei economice și, local, ale crizei din Ucraina, pentru a cărei rezolvare Europa are mijloace foarte reduse.
România nu a fost unul din inițiatorii Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, cu toate că Moldova e unul din beneficiari. Inițiativa a aparținut Poloniei și Suediei.
Ceilalți beneficiari sunt, cu toții, ca și Moldova, foste republici sovietice din partea europeană a imperiului comunist: Armenia, Georgia, Azerbaidjanul, Bielorusia și Ucraina. Bielorusia e un caz aparte, fiind în mod repetat ținută la distanță din cauza derivei autoritare a regimului lui Lukașenka.
Efectele colective sunt reduse și pentru că nu a existat niciodată o coordonare între membrii parteneriatului, de-ar fi și pentru că între unii dintre ei există tensiuni foarte-foarte, ba chiar, în cazul Armeniei și Azerbaijanului, la limita conflictului militar.
La fel, dacă Moldova, Ucraina și Georgia beneficiază de un acord de asociere și de facilități comerciale cu Uniunea Europeană, precum și de posibilitatea, pentru cetățenii lor, de a călători fără viză, asta nu este cazul și celorlalte trei. Lucrul nici nu ar fi fost posibil, dat fiind că Armenia, de pildă, s-a alăturat Uniunii Eurasiatice și Uniunii Vamale cu Rusia, Bielorusia și câteva țări central-asiatice.
Armenia a încercat o vreme să menţină ambele opțiuni deschise, sperând să poată semna un acord şi cu UE, în paralel cu intrarea sa în Uniunea Vamală a Rusiei, însă era limpede că lucrul nu e posibil și că Armenia nu poate beneficia de un acord cu UE atât de larg și extins cuprinzător cum e cel de care beneficiază Moldova. O ţară nu poate participa simultan la două uniuni vamale diferite, cum o face Armenia, lucru la care se mai adaugă şi probleme politice.
Nici Parteneriatul Estic și nici Acordurile de Asociere cu UE, cum sunt cele semnate de Moldova, Georgia și Ucraina nu garantează o integrare politică.
Reuniunea de astăzi de la Bruxelles a venit într-un moment în care patru dintre cei șase membri se află într-o stare de relativă instabilitate. În Ucraina, candidatul la funcția de președinte Volodimir Zelenski, un actor de televiziune și un nou-venit politic care este văzut ca favoritul pentru a câștiga președinția în al doilea tur, l-a depășit cu ușurință pe fostul președinte, Petro Poroșenko, în primul tur cu 30,6% din voturi.
Alegerile din Ucraina au fost abordate în cadrul întrevederii cu șefa politicii externe a UE, Federica Mogherini. În cadrul reuniunii viitoare, miniștrii de externe ai țărilor vor promite "dezvoltarea Agendei Parteneriatului Estic după 2020".
Georgia, Moldova și Ucraina au încheiat toate acordurile de asociere cu UE în cadrul programului Parteneriatului estic, iar Azerbaidjanul urmează să inițieze un acord de parteneriat actualizat cu blocul în luna mai.
Scandal Budapesta-Kiev după ce liderul UDMR, Kelemen Hunor a fost împiedicat să intre în Ucraina
Ministerul de Externe al Ungariei l-a convocat pe ambasadorul ucrainean la Budapesta într-o întâlnire specială care va avea loc luni, după ce preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost împiedicat, sâmbătă, să intre în Ucraina.
Kelemen Hunor vroia să participe la a 30-a aniversare de la înfiinţarea Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică. Acesta va cere explicaţii ambasadei acestei ţări la Bucureşt.
Kelemen Hunor a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX că a primit în paşaport şi o interdicţie de a intra în Ucraina până în 13 octombrie 2020.
„Am plecat sâmbătă spre Ucraina, împreună cu doi colegi din UDMR, am vrut să ajung în Ujhorod pentru a participa la a 30-a aniversare de la înfiinţarea Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică. Eram în Ungaria la un punct de trecere a frontierei cu Ucraina şi am dat paşapoartele, iar după ce am aşteptat o oră în maşină, după care cei de la poliţia de frontieră mi-au spus că nu am voie să intru în Ucraina, fără să primesc vreun motiv, fără să mi se dea o explicaţie. Cei doi colegi cu care eram ar fi putut să intre, dar eu nu. Am primit un formular în limba ucraineană ca să îl semnez şi mi-au pus o ştampilă în paşaport cu interdicţia de a intra în Ucraina până în 13 octombrie 2020”, a spus Kelemen.
Acesta l-a informat pe ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, despre acest incident, şi se va adresa, luni, Ambasadei Ucrainei la Bucureşti şi va cere o explicaţie pentru ceea ce s-a întâmplat.
„Este inacceptabil aşa ceva, este vorba, totuşi, de două ţări vecine, eu nu am mers zilnic în Ucraina, nu am mai fost de peste 20 de ani. Am avut bune intenţii, dar nici nu contează acest lucru, dacă mergeam în scop turistic sau cultural, dar să nu se dea nicio explicaţie şi să interzici intrarea unui cetăţean român mi se pare extrem de grav”, a mai spus Kelemen Hunor.
Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, spune însă că preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Ucrainei încă din 3 noiembrie 2017 şi că de atunci acesta a mai încercat să intre în Ucraina folosind paşaportul maghiar şi a fost refuzat.
”Am aflat acum câteva ore aici pe facebook că Preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România, domnul Kelemen Hunor, n-a fost lăsat azi dimineaţă să intre pe teritoriul Ucrainei. În aceasta situaţie neplăcută dar absolut firească aş dori să fac câteva precizări: Domnului Kelemen Hunor i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Ucrainei încă din 03.11.2017. De atunci domnia sa a mai încercat să intre în Ucraina folosind paşaportul ungar şi a fost refuzat, drept dovada că i-a fost bine cunoscută decizia autorităţilor ucrainene”, a scris pe Facebook ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov.
El menţionează că liderului UDMR i s-a adus la cunoştiinţă sâmbătă decizia autorităţilor de frontieră privind interzicerea intrării pe teritoriul statului ucrainean, pe care a şi semnat-o.
”Şi de data această conform legislaţiei în vigoare a Ucrainei domnului Kelemen Hunor i-a fost înmânată decizia autorităţilor de frontieră privind interzicerea intrării pe teritoriul statului ucrainean pe care a şi semnat-o. E adevărat că decizia nu conţine motive, dar o astfel de practică e comună pentru toate statele europene. Şi bineînţeles sunt deschis şi voi fi onorat să-i ofer şi personal domnului Kelemen Hunor orice explicaţii suplimentare”, a adăugat ambasadorul Ucrainei în România.
Stoltenberg: NATO va căuta soluţii pentru a sprijini „partenerii noștri Ucraina și Georgia”
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi la Washington că alianţa va trebui să găsească soluţii pentru a combate „acţiunile agresive” ale Rusiei în Marea Neagră.
Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din cadrul NATO, care marchează aniversarea a 70 de ani de la înfiinţarea organizaţiei şi vin la scurt timp după ce ambasadorul Statelor Unite la NATO, Kay Bailey Hutchison, a anunţat că alianţa pregăteşte un pachet de măsuri pentru a se „asigura că navele ucrainene traversează Strâmtoarea Kerci în siguranţă”. Ea a mai adăugat şi că NATO va trimite mai multe nave în zonă pentru a se asigura că „ţările din zona Mării Negre sunt ferite de ingerinţele Rusiei”.
Anterior, şi secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a făcut o declaraţie asemănătoare. El a spus că NATO trebuie să contracareze noile "ameninţări", enumerând "agresiunile ruse" şi competiţia strategică reprezentată de China.
În cadrul aceluiaşi eveniment, Stoltenberg a făcut referire şi la parteneriatul cu Georgia şi Ucraina. „Vom ajunge la un acord referitor la măsurile de sprijin pentru partenerii noştri apropiaţi Georgia şi Ucraina”, a spus el.