Situația pe front în Donbas astăzi
Timoşenko îşi recunoaşte înfrângerea
Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, clasată pe locul trei în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, şi-a recunoscut înfrângerea marţi, anunţând că nu intenţionează să conteste rezultatul în justiţie sau în stradă, după ce revendicase până în prezent locul al doilea.
"Aceste alegeri au fost trucate de către Petro Poroşenko", a denunţat Iulia Timoşenko în cursul unei conferinţe de presă, adăugând totodată că nu intenţionează să conteste rezultatul votului în instanţă.
"Preşedintele actual a privatizat sistemul judiciar. Ne-am pierde pur şi simplu timpul", a continuat fosta şefă a guvernului, în vârstă de 58 de ani, care se situase pe locul al doilea în aproape toate sondajele în timpul campaniei electorale.
Clasată pe poziţia a treia în primul tur de scrutin, cu 13,4% din voturi, Iulia Timoşenko - care a candidat pentru a treia oară la alegeri prezidenţiale în Ucraina - revendicase duminică seara locul al doilea, afirmând că obţinuse peste 20% din sufragii.
Acest anunţ lăsase să se întrevadă posibilitatea unor contestaţii vehemente în această ţară care a trecut prin două revoluţii în ultimii 15 ani.
Iulia Timoşenko a precizat că nu solicită susţinătorilor să conteste în stradă rezultatele alegerilor, apreciind că de scenele de violenţă ar beneficia Rusia, cu care Kievul întreţine relaţii extrem de tensionate după anexarea peninsulei Crimeea, urmată de un război în estul ţării cu separatişti proruşi, conflict soldat cu aproape 13.000 morţi.
"Respect alegerea poporului", a adăugat Timoşenko, afirmând că "lupta nu s-a terminat" şi invitându-şi simpatizanţii să se mobilizeze pentru alegerile legislative din octombrie 2019.
Ea nu a precizat dacă în turul al doilea - prevăzut să aibă loc la 21 aprilie - va sprijini pe unul dintre cei doi candidaţi care au devansat-o, actorul de comedie Volodimir Zelenski, clasat detaşat pe primul loc duminică cu 30,2% din voturi, şi preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko (15,9%), potrivit rezultatelor cvasidefinitive.
Comisia Electorală ucraineană a indicat că nu a constatat disfuncţionalităţi majore în desfăşurarea alegerilor, iar observatorii internaţionali au salutat organizarea acestor alegeri considerate "pluraliste", care au oferit "o largă opţiune" alegătorilor, posibilitatea unui vot "transparent" şi o numărătoare a voturilor marcată de "foarte puţine nereguli".
Ambasadoarea SUA la NATO speră că Georgia şi Ucraina vor adera "cândva" la Alianţa Nord-Atlantică
Kay Bailey Hutchison, ambasadoarea Statelor Unite la NATO, şi-a exprimat speranţa că Georgia şi Ucraina vor adera cândva la Alianţa Nord-Atlantică.
"Suntem în parteneriat cu Ucraina şi Georgia şi sper că vor putea deveni cândva membre NATO", a declarat diplomata americană.
"Sunt persoane care au reformat ţările lor (...) şi avem o alianţă strânsă cu Ucraina şi Georgia şi vom continua să ne dezvoltăm pe această baza", a adăugată Kay Bailey Hutchison.
La rândul său, Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a declarat că alianţa recunoaşte aspiraţiile Ucrainei privind aderarea la NATO, însă este necesar ca autorităţile de la Kiev să continue reformele, inclusiv lupta anticorupţie în sectorul apărării şi securităţii.
NATO organizează Sea Shield 2019 în largul Ucrainei
NATO Sea Shield 2019, unul dintre cele mai mari exerciţii multinaţionale, va avea loc în Marea Neagră, parțial în largul Ucrainei.
Scopul exerciţiului multinaţional este acela de a promova interoperabilitatea pe mare.
În cadrul Sea Shield 2019 vor participa aproximativ 2.300 de militari, 21 de nave, 10 avioane de luptă şi un submarin.
Printre ţările participante se numără Bulgaria, Grecia, Spania, Turcia, Statele Unite şi Ucraina, în calitate de partener NATO.
Unul dintre centrele de instruire a forţelor terestre ale Alianţei se află în România, iar noile măsuri pe mare şi în aer au dus la o creştere substanţială a activităţii NATO în regiune.
Printre acestea se numără creşterea prezenţei Forţelor Navale NATO în Marea Neagră şi intensificarea cooperării în instruirea forţelor aeriene.
Forţele Navale NATO se antrenează în Marea Neagră pentru a dezvolta interoperabilitatea.
Printre statele care participă la aceste antrenamente se numără România, Bulgaria, Turcia şi mai multe state partene.
În 2018, navele membrilor NATO au fost prezente în Marea Neagră timp de 120 de zile, faţă de cele 80 de zile pe care le-au petrecut în 2017.