Situația pe front astăzi în Donbas
Proces în ultimul moment: înfruntarea dintre Poroșenko și Kolomoiski
În tulburea lume a oligarhilor din Ucraina, Igor Kolomoiski ocupă un loc aparte. Dușman personal al președintelui Petro Poroșenko, el e considerat a se afla în spatele ascensiunii vertiginoase a actorului Volodimir Zelenski, principalul favorit pentru primul tur al alegerilor prezidențiale care se vor desfășura duminică 31 martie.
Zelenski, care nu are experienţă politică şi joacă rolul unui preşedinte ucrainean fictiv într-un serial popular, a profitat de resentimenteul anti-sistem al populației, pe fondul războiului din ultimii cinci ani şi al corupţiei la nivel înalt.
Canalul de televiziune '1+1’ al lui Kolomoiski îi oferă lui Zelenski un timp considerabil de antenă. Acum, Poroșenko a anunțat, prin echipa sa de campanie, că dă în judecată canalul de televiziune al oligarhului.
Poroșenko acuză canalul de televiziune 1 + 1 că ar transmite "minciuni sistematice" și "dezinformare" despre el, ca răzbunare pentru o naționalizare contencioasă pe care Kolomoiski i-o impută lui Poroșenko.
Magnatul Kolomoiski deținea PrivatBank, cea mai mare bancă a Ucrainei, până la naționalizarea sa în 2016 pe fondul unor acuzații de fraudă masivă.
Banca centrală a Ucrainei a luat decizia de a naționaliza PrivatBank la sfârșitul anului 2016, spunând că această măsură a fost necesară pentru a proteja circa 20 de milioane de clienți și pentru a "menține stabilitatea financiară în țară".
Banca centrală a afirmat mai târziu că o anchetă privind PrivatBank a arătat că a fost "supusă unei fraude pe scară largă și coordonată" de Kolomoiski vreme de cel puțin un deceniu, acuzație pe care el a respins-o.
Anul trecut, PrivatBank, a dat în judecată subsidiarele din Ucraina şi Cipru ale firmei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC), pentru neregulile care au avut loc în auditurile efectuate de aceasta în perioada 2013-2015.
În luna decembrie 2017, un tribunal din Londra ordonase deja înghețarea la nivel mondial a patrimoniului lui Kolomoiski în timp ce se consideră cazul.
Dar dușmănia dintre Kolomoiski și Poroșenko urca și mai departe. În martie 2015 Poroşenko l-a demis pe Kolomoiski din funcția de guvernator în Dnipropetrovsk. Initial cei doi fuseseră aliaţi, dar conflictul dintre ei a inceput în legatura cu controlul asupra a doua companii de stat din domeniul energetic - UkrTransNafta si Urknafta. Cind guvernul de la Kiev a incercat sa il demita din vârful administrației UkrTransNafta, Kolomoiski a luat cu asalt, cu trupele sale particulare, biroul din Kiev al companiei, blocând întreaga activitate.
Apoi, forțele de securitate ucrainene l-au arestat în Dnipropetrovsk pe Ghenadi Korban, fost candidat la primăria Kievului, un apropiat al lui Kolomoiski pe vremea când acesta era guvernator în Dnipropetrovsk. Kolomoiski a văzut arestarea fostului său aliat ca pe o nouă răzbunare personală a lui Poroșenko.
Înfruntare prin televiziuni
Conducerea televiziunii a numit procesul pentru defăimare intentat de Poroșenko o “manevră de relații publice” din partea lui Poroșenko, care luptă pentru supraviețuirea sa politică.
Kolomoiski, patronul televiziunii, a numit acuzațiile lui Poroșenko "fără fond" și a spus că "orice fapt care a fost citat în investigațiile jurnalistice este susținut de dovezi și martori". El a lansat însă împotriva lui Poroșenko acuzații de defăimare similare, întrucât Poroșenko este proprietarul Canalului 5, ale cărui programe de știri sunt foarte critice față de Kolomoiski și Zelenski.
În Ucraina, ca și în România sau Republica Moldova, televiziunile rămân principala sursă de informații pentru populație, în ciuda avântului mai recent al internetului.
În afară de procesele și acuzațiile lui Poroșenko, 1 + 1 e cercetat și pentru grila sa de programare din 30 martie, cu o zi înainte de alegeri.
În conformitate cu legea ucraineană, ziua de dinainte de orice alegeri ar trebui să fie o "zi de tăcere", fără mesaje electorale. Dar programul de sâmbătă al 1 + 1 include cel puțin două episoade din emisiunea de comedie a lui Zelenski și un documentar despre președintele SUA Ronald Reagan, unde textul este citit de același Zelenski, care se folosește de poziția sa de actor. Criticii afirmă că programele de sâmbătă vizează în mod clar promovarea campaniei lui Zelenski și că au încalcă legea "zilei de tăcere".
Unii ucraineni fac deja comparații între Reagan și Zelenski - doi actori de succes înainte de a intra în politică.
Zelenski în continuare favorit pentru primul tur al alegerilor
Volodimir Zelenski, care nu are experienţă politică şi joacă rolul unui preşedinte ucrainean fictiv într-un serial popular, a profitat de sentimentele anti-sistem din Ucraina, pe fondul războiului din ultimii cinci ani şi al corupţiei la nivel înalt.
Mai multe sondaje de opinie arată că Petro Poroșenko, se află pe locul doi, un rezultat care ar duce la un duel între cei doi în al doilea tur.
Zelenski va ajunge probabil în turul al doilea, împotriva ori a lui Poroshenko ori a lui Timoșenko, ceea ce înseamnă că va fi o competiţiei între nou şi vechi.
Doar 9% dintre ucraineni au încredere în guvern, cel mai scăzut procentaj din lume, conform unui sondaj Gallup publicat în martie. Media mondială a fost de 56% în 2018. Doar 12% dintre adulţii ucraineni au încredere că alegerile sunt corecte, iar 91% consideră că este răspândită corupţia în guvern.
Mulţi votanţi sunt nemulţumiţi pentru că Poroșenko nu a reuşit să gestioneze corupţia şi sărăcia. O creştere a preţului gazelor a cauzat o nemulţumire răspândită printre consumatori.
Iulia Timoșenko a descris creşterea preţurilor ca fiind un „genocid” şi a promis că va mări pensiile. Zelenski a promis că dacă va fi ales va aduce reforme anti-corupţie şi va revitaliza discuţiile de pace privind soarta estului Ucrainei.
Olanda, Australia şi Rusia discută despre doborârea avionului Malaysian Airlines
Oficiali din guvernul olandez şi cel australian au început discuţiile cu omologii lor ruşi privind prăbuşirea zborului MH17 al companiei Malaysian Airlines în 2014, a informat miercuri ministrul olandez de Externe, Stef Blok.
Toate cele 298 de persoane care se aflau la bord au murit în urma doborârii aeronavei pe teritoriul separatiştilor pro-ruşi din Ucraina. Aproximativ două treimi dintre victime erau de cetăţenie olandeză.
În mai 2018, cele două guverne au ajuns la concluzia că Rusia este responsabilă. În acest context, preşedintele Vladimir Putin a răspuns că avionul nu a fost doborât de o rachetă făcută în Rusia.